ICCJ. Decizia nr. 4130/2004. Civil. Revendicare; restituire în natura/despagubiri (expropriere). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4130
Dosar nr. 7840/2004
Şedinţa publică din 19 mai 2005
Asupra recursurilor de faţă
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la data de 22 mai 2000 pe rolul Tribunalului Gorj, reclamantul C.N.D. a chemat în judecată pe pârâţii Primăria Târgu Jiu, Consiliul judeţean Gorj, Ministerul Finanţelor Publice şi D.G.F.P. Gorj, pentru obligarea acestora la restituirea în natură a suprafeţei de teren intravilan de 725 mp învecinat la Nord cu strada M., la Vest cu blocul nr. 5, la Est cu aleea carosabilă şi la Sud cu CP 51 parcare.
În subsidiar, reclamantul a solicitat în caz că nu se poate restitui în natură, să fie obligaţi pârâţii la restituirea suprafeţei de 223,65 mp în perimetrul arătat, cu dimensiunile, de asemenea indicate, iar restul de 501,35 mp să-i fie restituiţi în altă parcelă de teren sau contravaloarea acestuia la preţul zilei.
Prin sentinţa civilă nr. 277 din 19 decembrie 2002, Tribunalul Gorj, a admis în parte acţiunea, a obligat pârâţii Direcţia de Servicii Comunale Târgu Jiu, Consiliul Local Târgu Jiu şi D.G.F.P. Gorj şi Ministerul Finanţelor Publice să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul situat în Târgu Jiu, de o parte şi alta a străzii M., în suprafaţă de 107,45 mp învecinat cu strada M., la Est, cu aleea de blocuri la Sud, cu aleea de acces la bl. 9 şi la Vest cu teren al domeniului public.
A fost respins capătul de cerere privind restituirea diferenţei de teren în natură sau contravaloare.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că din terenul expropriat prin Decretul nr. 227/1969 ce a aparţinut recurentului, suprafaţa de 107,45 mp nu a fost utilizată în termenul prevăzut de lege, conform scopului exproprierii şi că nu s-a făcut o nouă declaraţie de utilitate publică.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Consiliul Local Târgu Jiu şi D.G.F.P. Gorj care au criticat-o pentru împrejurarea că au fost retrocedate suprafeţe de teren care cuprind zone verzi, deci trotuare, auto şi pietonale, precum şi instalaţii subterane de interes public.
Curtea de apel, din oficiu, a invocat excepţia competenţei materiale, considerând că obiectul acţiunii îl constituie revendicarea unei suprafeţe de teren ce nu a fost supusă exproprierii, competenţa în primă instanţă revenind judecătoriei, valoarea terenului fiind sub 2 miliarde lei.
Ca urmare, prin Decizia nr. 66 din 14 mai 2002 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, au fost admise apelurile, a casat sentinţa nr. 277 din 19 decembrie 2002 şi a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Târgu Jiu.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Consiliul Local Târgu Jiu, care a criticat soluţia, pentru greşita interpretare a temeiului acţiunii art. 480 C. civ., în realitate acţiunea purtând asupra unui teren moştenit de reclamant (3080 mp) din care 2355 mp au fost expropriaţi, prin Decretul nr. 227/1969.
Suprafaţa de teren rămasă liberă şi pretinsă de reclamant neputând fi retrocedată, întrucât face parte din planul de sistematizare pentru care s-a făcut exproprierea, fiind vorba de suprafaţa liberă necesară în jurul blocurilor.
Curtea Supremă de Justiţie (denumită aşa la acea dată) prin Decizia civilă nr. 375 din 4 februarie 2003 a admis recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, a casat Decizia nr. 66 din 14 mai 2002 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, şi a trimis cauza aceleiaşi instanţă, pentru rejudecarea apelurilor.
Pentru a decide astfel, a reţinut, în esenţă, că acţiunea în revendicare, nu este întemeiată în drept de reclamant, dar acesta face precizarea situaţiei de fapt, exproprierea unei suprafeţe de teren din care au rămas neutilizaţi 725 mp, prin care se justifică acţiunea în revendicare.
Rejudecând cauza, Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 348 din 20 noiembrie 2003, a respins ca nefondate apelurile declarate de Consiliul Local Târgu Jiu şi pârâta Administraţia Financiară şi Trezoreria Târgu Jiu, în numele D.G.F.P. Gorj şi a Ministerului Finanţelor Publice, împotriva sentinţei civile nr. 277 din 19 decembrie 2002, pronunţată de Tribunalul Gorj.
Pentru a decide astfel a reţinut, că în speţă exproprierea şi-a produs efectele numai în ceea ce priveşte suprafaţa de teren afectată de utilităţi publice, iar pentru diferenţa de 107,45 mp această suprafaţă nefiind afectată de detalii de sistematizare poate fi restituită în natură, aşa cum corect a stabilit şi prima instanţă.
Împotriva acestei ultime hotărâri, au declarat recurs, Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.
Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, a susţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocând faptul că, terenul în litigiu a intrat în planul de urbanism al localităţii, întrucât pe terenul expropriat s-a construit un obiectiv de utilitate publică, respectiv cartierul de locuinţe 9 M.M., cu utilităţile aferente, deci, parcări, spaţii verzi, spaţii de joacă pentru copiii, platforme gospodăreşti.
A mai învederat faptul că intimatul reclamant a formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001, soluţionată prin dispoziţia nr. 1696 din 4 iulie 2003, emisă de Primarul Municipiului Târgu Jiu, necontestată de intimatul reclamant (acesta din urmă, cu adresa nr. 305 din 7 ianuarie 2004, exprimându-şi acordul cu privire la oferta constând în despăgubiri şi echivalent pentru restul terenurilor expropriate în cuantum de 2.713.493.000 lei).
Recurentul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, întrucât pentru terenul în litigiu nu a operat transmiterea dreptului de proprietate în folosul acestuia, pe de o parte, şi greşita obligare la plata cheltuielilor de judecată, pe de altă parte.
Recursurile sunt fondate pentru considerentele ce succed.
Terenul în litigiu a fost expropriat prin Decretul nr. 227 din 19 martie 1969, declarat de „utilitate publică" şi trecut în proprietatea statului împreună cu alte terenuri, pentru construirea cartierului de blocuri 9 M.M.
Terenul nu a fost preluat pur şi simplu, ci sub condiţie rezolutorie pentru expropriator, iar pentru expropriat sub condiţie suspensivă.
In cauză, s-a efectuat un raport de expertiză tehnică imobiliară, în urma căruia s-a constatat că suprafaţa neafectată de construcţii definitive este de 107,45 mp.
Conform actelor depuse la dosarul cauzei, construcţiile au fost finalizate, potrivit planului de sistematizare, care cuprinde amplasamentele blocurilor, reţelele tehnico–edilitare subterane aferente, amenajare spaţii verzi, trotuare, alei pentru circulaţie auto şi pietonală, platforme gospodăreşti, locuri de joacă pentru copiii.
Ca urmare, expropriatul a pierdut dreptul de proprietate, ţinând de esenţa condiţii suspensive, ca modalitate a actului juridic civil, deoarece terenul a fost folosit scopului pentru care a fost preluat.
Pe de altă parte, prin dispoziţia nr. 1696 din 4 iulie 2003, emisă de Primarul Municipiului Târgu Jiu (dosar nr. 784/2004), intimatului reclamant i s-a restituit în natură suprafaţa de teren de 330 mp, situat în Târgu Jiu, strada M., fără nr., iar pentru diferenţa de 3827,75 mp care nu se poate restitui în natură, i s-a făcut o ofertă privind restituirea în echivalent.
La data de 7 ianuarie 2004, intimatul reclamant prin cerere înregistrată sub nr. 305 (dosar nr. 7840/2004) acceptă oferta de 2.713.493.000 lei, reprezentând despăgubiri în echivalent pentru terenurile expropriate, fără a mai avea alte pretenţii.
Prin urmare, în temeiul art. 312 alin. (1) cu referire la art. 314 C. proc. civ., va admite recursurile declarate, va casa Decizia atacată, precum şi sentinţa civilă nr. 277 din 19 decembrie 2000, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia civilă, iar pe fond va respinge acţiunea civilă introdusă de reclamanatul C.D.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâţii Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva deciziei nr. 348 din 20 martie 2003, a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Casează Decizia atacată precum şi sentinţa civilă nr. 277 din 19 decembrie 2000 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia civilă, iar pe fond respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă introdusă de reclamantul C.D.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4134/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4120/2004. Civil. Constatare nulitate... → |
|---|
