ICCJ. Decizia nr. 5135/2004. Civil. Evacuare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5135
Dosar nr. 21029/2004
Şedinţa publică din 13 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Prin sentinţa civilă nr. 544 din 3 martie 2004 a Judecătoriei Giurgiu s-a admis acţiunea formulată de reclamanţii M.F. şi M.Z. în contradictoriu cu pârâţii B.G. şi M.M.; s-a respins cererea reconvenţională; s-a dispus evacuarea pârâţilor din imobilul situat în judeţul Giurgiu, compus din teren în suprafaţă de 2707 mp şi casă compusă din 5 camere, hol, prispă şi bucătărie.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, reclamanţii au făcut dovada calităţii de proprietari cu privire la imobilul în litigiu, iar pârâţii locuiesc fără nici un drept în imobilul respectiv.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 1806 din 15 septembrie 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâţii B.G. şi M.M., împotriva sentinţei civile nr. 544 din 3 martie 2004 a Judecătoriei Giurgiu, în contradictoriu cu reclamanţii M.F. şi M.Z.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că, pârâţii ocupă locuinţa reclamanţilor fără nici un drept. Că, pârâţii nu au făcut dovada îmbunătăţirilor pretinse prin cererea reconvenţională, cu privire la imobilul în litigiu.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată, au declarat recurs pârâţii B.G. şi M.M., criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, invocând prevederile art. 304 pct. 7, 9 C. proc. civ., deoarece:
- Instanţele prin respingerea cererii reconvenţionale, practic au refuzat să se pronunţe cu privire la cele solicitate în cuprinsul cererii, atitudine care poate fi interpretată ca o denegare de dreptate.
Recursul este fondat.
Prin cererea reconvenţională, fila 14 dosar nr. 6424/2003 al Judecătoriei Giurgiu anexat la dosarul cauzei, pârâţii M.M. şi B.G. au solicitat ca reclamanţii M.F. şi M.Z. să fie obligaţi să le plătească contravaloarea îmbunătăţirilor efectuate la imobilul situat în judeţul Giurgiu, precum şi instituirea unui drept de retenţie până la restituirea integrală a contravalorii îmbunătăţirilor solicitate.
Instanţele nu au fost preocupate să verifice susţinerea pârâţilor în sensul că au locuit în imobilul litigios o bună perioadă de timp, ocazie cu care au efectuat imobilului respectiv importante îmbunătăţiri.
Susţinerea pârâţilor în sensul menţionat mai sus, impun casarea cu trimitere a cauzei în temeiul art. 313 C. proc. civ., la instanţa de apel.
Instanţa de trimitere va ordona probe pentru a clarifica dacă susţinerile pârâţilor sunt sau nu veridice. Eventual, în cauză se va dispune şi efectuarea unei expertize tehnice pentru evaluarea îmbunătăţirilor despre care fac vorbire pârâţii.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va reţine că motivele invocate de pârâţi se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi în consecinţă se va admite recursul declarat de pârâţi împotriva deciziei civile nr. 1806 din 15 septembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia civilă. Se va casa Decizia atacată şi se va trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de B.G. şi M.M., împotriva deciziei civile nr. 1806/A din 15 septembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea apelului.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 13 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5144/2004. Civil. Revendicare imobiliara.... | ICCJ. Decizia nr. 5140/2004. Civil. Constatare nulitate... → |
|---|
