ICCJ. Decizia nr. 5201/2004. Civil
| Comentarii |
|
Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., recurs în anularea deciziei civile nr. 845 din 11 septembrie 2002 a Tribunalului Dâmbovița și deciziei civile nr. 2286 din 7 noiembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești susținând că hotărârile judecătorești au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond. Totodată, s-a arătat că acestea sunt și vădit netemeinice.
S-a arătat că hotărârile judecătorești criticate au fost pronunțate cu încălcarea prevederilor art. 741 C. civ. și ale art. 6735C. proc. civ. în sensul că, efectuându-se împărțeala în natură a bunurilor succesorale nu s-a ținut seama de criteriile legale de atribuire: mărimea cotelor -părți, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, îmbunătățirile făcute de unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărțeala.
S-a precizat că, în speță, nu a fost respectată regula egalității la efectuarea partajului în natură de vreme ce, sub aspectul terenurilor, au fost atribuite reclamantei numai terenuri situate în extravilan, cu o suprafață totală de 4445 mp, iar pârâtului numai terenuri situate în intravilan, cu o suprafață totală de 10137 mp.
Recursul în anulare este nefondat.
Prin acțiune, R.N. a solicitat instanței, în contradictoriu cu G.M., partajul masei succesorale rămasă de pe urma defuncților M.G. și N.N.
în susținerea acțiunii, reclamanta a arătat că, potrivit Legii nr. 18/1991, defunctului M.G. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 10 ha, eliberându-se în acest sens titlul de proprietate nr. 77270 din 21 septembrie 1996, pe numele moștenitorilor săi, respectiv N.N. și N.M. Ulterior eliberării titlului de proprietate, N.N. a decedat la data de 20 ianuarie 1999, fără descendenți, așa încât moștenitorii acestuia sunt părțile din proces și numita N.M. La data de 22 decembrie 1999 a decedat și N.M., care o instituise legatară universală, printr-un testament autentic, pe reclamantă.
S-a mai învederat, de către reclamantă, faptul că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului N.N. se compune și din cota parte a imobilului ce i-a fost atribuit acestuia prin sentința civilă nr. 632/1991 a Judecătoriei Găiești, un autoturism, iar pasivul succesoral are valoare de 30 milioane lei și constă în cheltuieli de înmormântare, pe care le-a suportat, în exclusivitate reclamanta.
Aceasta a mai solicitat obligarea pârâtului să aducă la masa de partaj suma de 3 milioane lei, pe care a încasat-o în anul 1996, reprezentând despăgubiri, suportate în legătură cu un teren inclus în masa succesorală partajabilă.
Prin cererea reconvențională pârâtul a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 298 din 3 ianuarie 2000, eliberat după decesul numitei N.M., pe numele reclamantei și includerea bunurilor care au aparținut acesteia, nominalizate în acest act, în masa succesorală care se partajează.
De asemenea a mai solicitat completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctului N.N. cu imobilul situat în comuna Tărtășești, județul Dâmbovița și cu apartamentul situat în Cluj.
în motivare pârâtul a învederat că reclamanta nu a acceptat, conform legii, legatul instituit în favoarea sa, astfel încât trebuia avută în vedere doar calitatea de moștenitor legal a acesteia, în raport cu defuncta N.M., cu o cotă de 1 din bunurile incluse în certificatul de moștenitor.
Prin sentința civilă nr. 1507 din 12 decembrie 2001, Judecătoria Răcari a admis, în parte, acțiunea și a dispus partajarea masei succesorale conform variantei a II-a a raportului de expertiză efectuat în cauză de expertul G.L., ținând seama de faptul că o cotă de 2/4 din terenul intravilan, în suprafață de 320 mp, revine intervenienților I.C. și I.S., care l-au cumpărat, conform contractului de vânzare-cumpărare autentic din 19 noiembrie 1999 de la N.M.
în considerentele sentinței pronunțate s-a reținut că, această variantă propusă de expert, respectă principiul împărțelii în natură și ține seama de mărimea cotelor - părți ce au fost stabilite prin încheierea interlocutorie din 25 aprilie 2001 a Judecătoriei Răcari. Conform acestei încheieri, moștenitorii legali acceptanți ai defunctului M.G. sunt G.M., N.R., N.M. și N.N. cu o cotă de 1 fiecare; moștenitorii defunctului N.N. sunt colateralii privilegiați G.M., N.R., N.M., cu o cotă de 1/3 fiecare; iar R.N. este moștenitor legal și testamentar al defunctei N.M. în acest context a atribuit părților terenuri situate în intravilan și extravilan, case, iar inegalitatea loturilor a fost compensată prin sume în bani. Cererea reconvențională, partajarea pasivului succesoral și aducerea la masa de partajat a sumei de 3 milioane lei au fost respinse.
Prin decizia nr. 845 din 11 septembrie 2002 a Tribunalului Dâmbovița, irevocabilă prin decizia civilă nr. 2286 din 7 noiembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești, soluția instanței de fond a fost modificată în sensul că, partajarea masei succesorale în litigiu s-a efectuat potrivit variantei unice din raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul G.M. în considerentele acestor hotărâri instanțele de apel și recurs au reținut că această variantă ține seama, cel mai bine, de cotele cuvenite părților și modul de stăpânire în fapt al terenurilor.
în speță, prin hotărârile pronunțate de către instanțele de apel și recurs nu încalcă esențial legea și nici nu sunt vădit netemeinice.
"Potrivit art. 741 C. civ., la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea la fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare. Se va evita însă, cât va sta prin putință, îmbucătățirea, peste măsură a eritajelor și diviziunea exploatațiunilor".
Prin art. 6735alin. (2) C. proc. civ. s-a stabilit că instanța va face împărțeala în natură...., ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor; în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.
în speță, reclamantei R.N. i-au fost atribuite terenuri în valoare totală de 2.134.830.000 lei și anume: 700 mp + 15000mp +5600 mp + 11400 mp + 16940 mp + 4758 mp + 4300 mp + 853 mp + 9552 mp.
Pârâtului G.M. i-au fost atribuite terenuri în valoare totală de 1.024.110.000 lei și anume: 1260mp + 1800 mp + 4040 mp + 4300 mp + 11460 mp + 5000 mp + 2037 mp + 1000 mp. A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei cu titlu de sultă suma de 9.131.333 lei.
Formarea și atribuirea loturilor s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 6735alin. (2) C. proc. civ. în sensul că împărțeala s-a făcut în natură iar diferența de valoare a loturilor a fost compensată prin sultă.
Au fost respectate și criteriile privind compunerea loturilor dându-se, în aplicarea art. 741 C. civ., fiecărei părți, imobile de această natură - terenuri.
Față de considerentele menționate, recursul în anulare a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5169/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5168/2004. Civil → |
|---|
