ICCJ. Decizia nr. 5521/2004. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5521
Dosar nr. 2700/200.
Şedinţa publică din 8 octombrie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele
În ce priveşte recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 20 din 28 martie 2002 a Curţii de Apel Piteşti.
Prin acţiunea înregistrată la 17 septembrie 2001, pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamantul O.F.V. a chemat în judecată pe pârâta SC S. România SRL, sucursala Olăneşti, solicitând obligarea acesteia la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 25,16 mp, situat în Băile Olăneşti.
În motivarea acţiunii reclamantul susţine că terenul în litigiul a fost
proprietatea autorilor săi, fiind preluat de stat în mod abuziv, iar în prezent este deţinut de către pârâtă, fără nici un titlu, fiind liber şi existând posibilitatea restituirii în natură.
Mai susţine reclamantul că a notificat societatea, prin executorul judecătoresc, iar aceasta nu i-a conferit un răspuns în sensul Legii nr. 10/2001.
La data de 22 noiembrie 2001, reclamantul şi-a modificat şi completat pretenţiile, în sensul că a solicitat obligarea pârâtei să emită un act administrativ în sensul prevederilor Legii nr. 10/2001, respectiv dispoziţie sau decizie motivată.
Prin sentinţa civilă nr. 283 din 20 decembrie 2001 Tribunalul Vâlcea a admis cererea reclamantului, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată, a obligat-o pe pârâtă să emită decizie sau dispoziţie în sensul prevederilor Legii nr. 10/2001 şi să plătească suma de 100.000 lei, pe zi de întârziere, cu titlu de daune cominatorii, începând cu data introducerii cererii, 17 septembrie 2001 şi până la executarea obligaţiei de a face.
Prin Decizia civilă nr. 20/A din 28 martie 2002, Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, a admis apelul declarat de pârâtă împotriva sus-menţionatei sentinţe, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a respins acţiunea reclamantului ca fiind rămasă fără obiect.
A fost respinsă şi cererea de aderare la apel formulată de reclamant, în ceea ce priveşte admiterea acţiunii şi faţă de SC S. România SRL Bucureşti.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că, faţă de emiterea de către pârâtă a dispoziţiei nr. 2 din 26 februarie 2002 (fila 67 dosar), prin care s-a respins cererea reclamantului pentru restituirea în natură a terenului în litigiu, acţiunea acestuia a rămas fără obiect. Pe cale de consecinţă a fost respinsă şi cererea de aderare la apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul-apelant, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, motive de casare prevăzute de art. 304 pct. 7 şi respectiv 9 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Instanţa de apel a reţinut corect împrejurarea că pârâta intimată SC S. România SRL a emis şi depus la dosar dispoziţia nr. 2 din 26 februarie 2000, acţiunea apelantului-reclamant fiind rămasă astfel fără obiect, acesta având la îndemână căile de atac prevăzute de Legea nr. 10/2001, la care acesta a şi apelat ulterior (a se vedea dos. nr. 1649/C/2002 al Tribunalului Vâlcea).
În ceea ce priveşte recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 90/A din 29 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Piteşti.
Prin sentinţa civilă nr. 477 din 13 septembrie 2002 Tribunalul Vâlcea a respins contestaţia formulată de O.F.V. împotriva dispoziţiei nr. 2/2002 a SC S. România SRL, ca nefondată şi ca inadmisibilă pentru lipsa calităţii procesuale pasive faţă de pârâţii Oraşul Băile Olăneşti, Consiliul Local Băile Olăneşti şi Prefectura judeţului Vâlcea.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că, cererea reclamantului de restituire a suprafeţei de 26,33 mp (inclusă în suprafaţa totală de 297 mp) nu mai poate face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, atâta vreme cât acesta se află în posesia unui titlu executoriu, respectiv Decizia civilă nr. 1655 din 15 octombrie 1997 a Curţii de Apel Piteşti, pusă în executare, astfel cum rezultă din procesul verbal încheiat de executorul judecătoresc de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea ( fila 13 dosar).
Apelul declarat de contestator împotriva sus-menţionatei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 90/A din 29 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Piteşti.
În esenţă, instanţa de apel a reţinut că dreptul de proprietate al apelantului a fost deja recunoscut, astfel că bunul imobil în litigiu nu mai poate face obiectul legii speciale, respectiv Legea nr. 10/2001, astfel cum corect a reţinut instanţa de fond prin hotărârea apelată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul-contestator, formulând în cuprinsul acestuia ample consideraţii personale asupra dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 ce nu pot fi încadrate în nici unul din motivele de casare prevăzute expres şi limitativ de art. 304 C. proc. civ.
Curtea, examinând hotărârea atacată constată că este pe deplin dovedit în dosar faptul că recurentului i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, titlu de proprietate care nu a fost contestat de nimeni până în prezent.
Aşadar, corect atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au reţinut faptul că cererea recurentului de a solicita un nou titlu în baza Legii nr. 10/2001 este neîntemeiată, atâta vreme cât acesta deţine deja un titlu de proprietate opozabil erga omnes, obţinut înainte de intrarea în vigoare a acestei legi.
Faţă de cele mai sus reţinute, recursurile de faţă sunt nefondate şi urmează a fi respinse ca atare.
Văzând dispoziţiile art. 274 C. proc. civ., Curtea obligă recurentul la cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă SC S. România SRL, sucursala Băile Olăneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamantul O.F.V. împotriva deciziilor civile nr. 20 din 28 martie 2002 şi nr. 90 din 29 noiembrie 2002, ambele ale Curţii de Apel Piteşti, ca nefondate.
Obligă recurentul-reclamant la 18.500.000 lei cheltuieli de judecată către intimatul-pârât SC S. România SRL, sucursala Băile Olăneşti.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 8 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5524/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5494/2004. Civil. Partaj suplimentar. Recurs → |
|---|
