ICCJ. Decizia nr. 5494/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5494
Dosar nr. 12042/2004
Şedinţa publică din 21 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 293 din 7 septembrie 2004 Curtea de apel Oradea a respins apelul reclamantei P.M. contra sentinţei civile nr. 15 din 12 ianuarie 2004 prin care s-a admis cererea de intervenţie, reclamanta fiind obligată la 5.150.000 lei cheltuieli de judecată.
Contra deciziei reclamanta apelantă a declarat recurs solicitând a nu fi obligată la cheltuieli de judecată către intervenienţi, deoarece nu pe terenul care face obiectul acestui litigiu se află clădirile cumpărate de acesta, deci el nu are interes în cauză.
Recursul este fondat.
Prin acţiunea din 20 martie 2003 reclamanta a cerut restituirea de la SC S.F. SA restituirea în natură a două terenuri de 7133 mp şi de 2762 mp, iar în subsidiar măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin sentinţa civilă nr. 15/2004 Tribunalul a respins acţiunea ca inadmisibilă, întrucât bunurile nu fac obiectul Legii nr. 10/2001, fiind înstrăinate în anul 1923 de tatăl reclamantei. Totodată, reţinând că cererea de intervenţie este în interes propriu datorită faptului că acesta nu putea invoca un „drept de superficie asupra terenului revendicat în cauză" a fost admisă şi reclamanta obligată la cheltuieli de judecată către acesta.
Raportul de expertiză tehnică (filele 4–5 apel) a fost ignorat de instanţă şi astfel a fost posibilă concluzia greşită a acesteia în sensul că „supraedificatele cumpărate de intervenient presupus un raport de superficie asupra terenului revendicat în cauză".
Obiectul expertizei topografice priveşte identificarea terenurilor în litigiu şi stabilirea valorii acestora; expertul tehnic în specialitate topografică–cadastru, concluzionează că:
- terenul nu este identificat topografic sub nr. topo 1137 cu 7133 mp şi nr. topo 1138 în suprafaţă de 2762 mp, conform planului de situaţie anexat (fila 6);
- terenul în cauză este liber de construcţii fiind în fapt un teren viran neafectat de nici un detaliu de sistematizare.
Această simplă lectură a acestei relevante probe evită eroarea instanţelor şi de aceea le respinge cererea de intervenţie, ca fiind lipsită de interes, căci în primul alineat al acestei cereri se arată că ea „se justifică prin faptul că interevenientul este proprietarul unei părţi din supraedificatele amplasate pe imobilul a cărui restituire reclamanta cere ... şi este beneficiarul unui drept de preemţiune în ceea ce priveşte terenul aferent supraedificatelor" (pag. 30 fond).
Or, instanţa de apel a „strămutat" terenurile din amplasamentul lor, determinat ca atare de expertul topo–cadastral şi, totodată, a acordat intervenientului un drept de superficie, deşi acesta invoca doar un drept de preemţiune.
În consecinţă, Decizia şi sentinţa vor fi modificate, iar cererea de intervenţie se va respinge ca nefondată, ca şi cererea de cheltuieli de judecată a intervenientului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta P.M. împotriva deciziei civile nr. 293/A din 7 aprilie 2004 a Curţii de Apel Oradea, pe care o modifică în sensul că admite apelul declarat de reclamanta P.M. împotriva sentinţei civile nr. 15 din 12 ianuarie 2004 a Tribunalului Satu Mare.
Schimbă în parte sentinţa în sensul că respinge şi cererea de intervenţie formulată de HG şi înlătură obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5492/2004. Civil. Actiune în constatare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5480/2004. Civil. Evacuare. Recurs → |
|---|
