ICCJ. Decizia nr. 5924/2004. Civil
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr. 8668/2001, reclamantul D.I. a solicitat în temeiul art. 24 din Legea nr. 10/2001, obligarea pârâtei Primăria comunei Zvoriștea la restituirea suprafeței de 6,50 ha teren.
Acțiunea a fost respinsă cu motivarea că suprafața de teren în cauză a aparținut numitului I.L., fiind retrocedată fiicelor acestuia, în calitate de moștenitoare, în temeiul Legii nr. 18/1991 (sentința nr. 405 din 18 decembrie 2001 a Tribunalului Suceava, secția civilă).
Soluția a fost menținută prin decizia nr. 35 din 2 iulie 2002 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, prin care s-a respins ca nefondat apelul formulat de reclamant, reținându-se, în esență, că acesta nu a făcut dovada calității de moștenitor al fostului proprietar al terenului, în absența acestei dovezi, examinarea regimului juridic aplicabil imobilului revendicat fiind inutilă.
Recursul declarat de reclamant împotriva acestei decizii a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 1544 din 15 aprilie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția civilă.
împotriva deciziei pronunțate în recurs a fost formulată la 16 decembrie 2003 prezenta cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 6 și 8 C. proc. civ.
Cererea de revizuire este inadmisibilă.
Potrivit art. 322 alin. (1) C. proc. civ. pot forma obiectul revizuirii hotărârile date de instanța de recurs atunci când evocă fondul.
Hotărârile înaltei Curți de Casație și Justiție sunt hotărâri care evocă fondul atunci când sunt pronunțate în condițiile determinate de art. 314 C. proc. civ, respectiv deciziile prin care instanța supremă, admițând recursul, casează hotărârea atacată în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite.
în cauză, condiția impusă de textul de lege citat nu este îndeplinită, întrucât prin decizia nr. 1544 din 15 aprilie 2003, a cărei revizuire se cere, Curtea Supremă de Justiție, secția civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul I.D. împotriva deciziei nr. 35 din 2 iulie 2002 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, pe care a menținut-o.
Distinct de aceasta, așa cum reiese din redactarea cererii de revizuire, criticile aduse deciziei atacate vizează, de fapt, modul de rezolvare a pricinii în fond și nu temeiurile de drept invocate (pct. 6 și pct. 8 al art. 322) sau celelalte motive limitativ prevăzute de lege pentru declararea unei cereri de revizuire.
Față de cele ce preced, cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă.
← ICCJ. Decizia nr. 5960/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5923/2004. Civil → |
---|