ICCJ. Decizia nr. 5946/2004. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5946
Dosar nr.1177/200.
Şedinţa publică din 29 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanţii au revendicat, la 7 noiembrie 1999, suprafaţa de 500 mp teren situată în Curtea de Argeş, rămasă liberă în cea de 800 mp şi construcţii, expropriate prin Decretul nr. 1101/1965 în scopul de regularizare a râului Argeş.
Prin sentinţa civilă nr. 110/02 Tribunalul Argeş a retrocedat reclamanţilor 77 mp teren din suprafaţa revendicată de la SC V. SA şi a respins acţiunea faţă de Consiliul local. În apel, prin Decizia civilă nr. 111/A din 19 decembrie 2002, a fost schimbată, în parte, sentinţa şi s-a respins acţiunea de faţă de pârâta SC V. SA, iar apelul reclamant a fost respins ca nefondat. Instanţa de apel a reţinut că această suprafaţă de 77 mp teren a fost afectată de calea de acces la depozitul de lemne al pârâtei, iar scopul de utilitate publică al exproprierii s-a realizat.
Contra deciziei au declarat recurs reclamanţii pe temeiurile din art. 304 pct. 8 alin. (6), 9 şi 10 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că:
- instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unor probatorii esenţiale, cum ar fi decretul de expropriere;
- a soluţionat acţiunea ca pe o revendicare, în loc de „retrocedare" aşa cum prevede art. 35 din Legea nr. 33/1994, text pe care şi-au întemeiat-o;
- instanţa nu a cercetat fondul şi nu a stabilit dacă nu s-a realizat scopul exproprierii;
- a fost încălcată legea timbrului nr. 146/1997 şi art. 38 din legea exproprierii.
2. Recursul este nefondat.
2.1. Exproprierea s-a dispus printr-un act al puterii legislative, în scop de utilitate publică, în acord cu Constituţia în vigoare.
Scopul exproprierii s-a realizat, după preluarea imobilului şi demolarea construcţiilor, iar, din suprafaţa de 430 mp teren expropriată, restul de 77 mp se afirmă în expertiză că se suprapune cu terenul inclus în certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria AG nr. 0040 din 27 iulie 1995.
2.2. În mod corect, în apel, s-a reţinut clar că această modică suprafaţă de teren (8% din cel expropriat) nu a fost identificat, în perimetrul celui al pârâtei SC V. SA, ca fiind „rest" din cel expropriat.
A admite o asemenea fărâmiţare a proprietăţii expropriate presupune o încălcare a scopului acesteia, realizat în cauză, situaţie în care, conform art. 35 din Legea 33/1990, acţiunea nu este fondată, căci, potrivit acestui text se pot restitui numai terenurile expropriate, dacă scopul exproprierii nu s-a realizat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenţii-reclamanţi C.I., C.C., C.F., C.G. împotriva deciziei nr. 111 A din 19 decembrie 2002 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă.
Dispune restituirea taxei de timbru de 415.000 lei achitată din eroare, în primă instanţă, de către recurenţi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5953/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5945/2004. Civil → |
|---|
