ICCJ. Decizia nr. 6237/2004. Civil
Comentarii |
|
1. Prin contestația din 12 august 2002 persoana îndreptățită P.E., ca soție supraviețuitoare și unică moștenitoare, pe temeiul art. 24 pct. 7-8 din Legea nr. 10/2001, a cerut obligarea SC E. SA la restituirea bunurilor mobile și imobile preluate, fără titlu, de stat la 14 iunie 1948,
- imobilul - casă și teren - situat în Alexandria, și
- bunurile mobile cuprinse în procesul verbal din 14 iunie 1948, anexat.
Tribunalul Teleorman, prin sentința civilă nr. 3431 din 2 decembrie 2002, a admis contestația în ce privește imobilul, pe care l-a restituit și a luat act că s-a renunțat la judecată cu privire la bunurile mobile, iar prin decizia civilă nr. 359 din 20 iunie 2003 Curtea de Apel București a respins apelul intimatei ca nefondat.
Contra ambelor hotărâri intimata a declarat recurs, pe temeiul din art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând, în esență, că
- imobilul nu este identificat prin vecinătăți și alte construcții, existând 4 corpuri în incinta sa și că
- acest imobil a suferit serioase transformări, acum fiind sediul societății comerciale recurente.
2. Recursul este nefondat.
Imobilul în litigiu este clar identificat prin actul de vânzare-cumpărare al recurentei, prin procesul-verbal din 14 iunie 1948 și prin sentința civilă nr. 4719 din 2 noiembrie 1993 care l-a anulat.
De asemenea, prin sentința civilă nr. 788 din 28 martie 2001, irevocabilă s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 741 din 1 aprilie 1998 și s-a dispus repunerea părților în situația anterioară (dintre P.E. și SC E.), imobilul fiind foarte clar individualizat.
Pe de altă parte, însăși recurenta, în cursul procesului și în mod expres în motivele de recurs, relevă că imobilul constituie sediul societății, astfel că primul motiv de recurs este evident nefondat.
Relativ la așa zisa transformare a imobilului se arată că "urmează ca un expert (în dos. nr. 801/2003) să aprecieze dacă valoarea îmbunătățirilor...și valoarea cheltuielilor utile și necesare... depășesc valoarea imobilului propriu-zisă". într-o atare situație nu se pune, deci, problema transformării și a unui nou imobil, în sensul dat de Legea nr. 10/2001, ci de îmbunătățiri necesare și utile.
în consecință, recursul a fost respins ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 6235/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6238/2004. Civil → |
---|