ICCJ. Decizia nr. 6209/2004. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Mureș sub nr. 7897 din 8 iulie 2002, T.A. fostă salariată a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni în calitate de grefier șef a chemat în judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș și Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție în calitate de ordonator secundar și respectiv principal de credite pentru a fi obligați să-i restituie la valoarea actualizată sumele reținute nedatorat din veniturile salariale cu titlu de contribuție lunară pentru asigurările sociale de sănătate în procent de 7% pe timpul cuprins între 1 iunie 1999 - 28 martie 2001.
în susținerea acțiunii s-a pretins în esență, că în condițiile asigurării legale a gratuității medicale pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate din cadrul autorității judecătorești conform prevederilor Legii nr. 92/1992, reținerea și calcularea contribuției sale la fondul de asigurări sociale de sănătate ar fi lipsită de temei legal.
Soluționând cauza în primă instanță prin sentința civilă nr. 568 din 12 noiembrie 2002, Tribunalul Mureș, secția civilă, a admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâți să restituie reclamantei suma de 5.743.429 lei reținută cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate în procent de 7% din veniturile salariale lunare în perioada 1 ianuarie 2000 - 28 martie 2001, suma urmând a fi actualizată în raport de indicele inflației de la data reținerilor până la plata integrală.
Prin hotărâre au fost respinse pretențiile reclamantei cu același titlu pentru timpul cuprins între 1 iunie 1999 - 31 decembrie 1999 și totodată a fost admisă în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâți împotriva C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. cu consecința obligării acesteia la restituirea sumei admise ca nedatorată, către pârâți.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art. 141 alin. (2) din Legea nr. 92/1992, până la modificarea survenită prin Legea nr. 118/2001, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor beneficiau de drepturile prevăzute în art. 99 alin. (1), respectiv de asistență medicală, medicamente și proteze gratuite, nedatorând nici o sumă de bani în acest scop.
Hotărârea instanței de fond a fost confirmată prin decizia nr. 79 R din 4 februarie 2003 de către Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, care pentru aceleași considerente de fapt și de drept a respins ca nefondate recursurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
Invocând încălcarea esențială a legii cu consecința soluționării greșite a fondului litigiului dintre părți, Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., în termenul și cu respectarea cerințelor procedurale, recursul în anulare de față, solicitând casarea hotărârilor atacate și respingerea integrală a acțiunii.
Recursul în anulare este fondat.
în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 145/1997 în vigoare la data ivirii litigiului, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează descentralizat pe baza principiului solidarității și al subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor.
Potrivit art. 4 alin. (2) din legea menționată, toate persoanele supuse asigurării, respectiv cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și cetățenii străini ori apatrizii care au reședința în România sunt obligate să plătească lunar o contribuție pentru asigurările sociale de sănătate în cuantumul arătat în art. 52, anume, 7% din venitul brut.
De la normele legale cu aplicabilitate generală mai sus menționate, prin dispozițiile art. 6 și art. 55 din Legea nr. 145/1997 au fost explicit și limitativ exceptate persoanele care beneficiază de asigurări de sănătate fără plata contribuției, precum și cele scutite temporar de plata contribuției, printre acestea nefiind prevăzute cele încadrate în calitate de magistrat sau personal auxiliar de specialitate în cadrul autorității judecătorești.
De altfel, acest fapt rezultă și din cele convenite cu putere obligatorie în domeniu, între Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție prin "Normele Comune" nr. 318/PB/64/807/C/1999 emise în aplicarea H.G. nr. 409/1998 privind condițiile de acordare a asistenței medicale prevăzute în art. 99 din Legea nr. 92/1992 modificată prin Legea nr. 145/1997 și prin care magistrații în funcție sau pensionarii și membrii familiilor acestora nu au fost scutiți de plata contribuției lunare bănești pentru asigurările sociale de sănătate, consacrându-se dimpotrivă condiția acordării gratuităților, de dovada plății primei lunare de 7% din venitul lunar brut.
Așa fiind, cum acțiunea pentru restituirea sumelor legal datorate de reclamantă a fost greșit admisă, recursul în anulare a fost admis, cu consecința casării hotărârilor pronunțate și a respingerii integrale a acțiunii precum și a cererii de chemare în garanție ca nefondate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6296/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6234/2004. Civil → |
|---|
