ICCJ. Decizia nr. 6410/2004. Civil
Comentarii |
|
La data de 1 martie 2004, N.I.V. a solicitat, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și în contradictoriu cu N.A., T.C., S.M., H.A., M.A. și Prefectura județului Iași, revizuirea deciziei civile nr. 35 din 30 ianuarie 2004 a Curții de Apel Iași, secția civilă, pe motiv că ar fi contradictorie cu decizia nr. 1512 din 21 iulie 2000 a Curții de Apel Iași, secția civilă, urmând ca, potrivit art. 327 alin. (1) C. proc. civ., să i se încuviințeze cererea și să se anuleze ultima hotărâre.
Din dosar a rezultat că la 11 octombrie 2000, N.A., T.C., S.M., B.V. și H.A. au chemat în judecată pe pârâții N.I.V. și Prefectura Iași, Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 solicitând instanței să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 177366 din 28 iunie 1995, emis pe numele pârâtului N.I.E.
Judecătoria Pașcani, prin sentința civilă nr. 1213 din 27 martie 2001, a respins acțiunea formulată de reclamanți, pe care i-a obligat să plătească pârâtului N.I.V. suma de 1 milion lei, cheltuieli de judecată.
Tribunalul Iași, secția civilă, prin decizia nr. 2733 din 12 decembrie 2001, a admis apelul formulat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 1213 din 27 martie 2001 a Judecătoriei Pașcani, pe care a schimbat-o în tot, în sensul admiterii în parte a acțiunii civile formulate de reclamanți; a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 177.366 din 28 iunie 1995 emis pe numele pârâtului N.I.V. pentru suprafața de 751 mp teren situat în Pașcani; a obligat pe pârâtul N.I.V. să plătească reclamanților suma de 4.139.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Iași, secția civilă, prin decizia nr. 35 din 30 ianuarie 2004, a respins recursul declarat de pârâtul N.I.V. împotriva deciziei civile nr. 2733 din 12 decembrie 2001 a tribunalului Iași.
La 1 martie 2004, așa cum deja s-a relevat, N.I.V. a cerut revizuirea deciziei nr. 35 din 30 ianuarie 2004 a Curții de Apel Iași, secția civilă, pe motiv că ar fi contrară deciziei nr. 1512 din 21 iulie 2000 a aceleiași curți de apel, invocând dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Cererea de revizuire este nefondată.
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea se poate cere dacă există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare, în dosare diferite, care însă aveau același obiect, aceeași cauză și aceleași părți întrucât, în atari situații, executarea hotărârilor este imposibilă, fiecare dintre părți prevalându-se de hotărârea care îi este favorabilă. Ori, ieșirea din situația astfel creată nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.
Cu referire la cazul în speță, rezultă că atât decizia nr. 35 din 30 ianuarie 2004 a Curții de Apel Iași, secția civilă, cât și decizia nr. 1512 din 21 iulie 2000 a aceleiași curți de apel au fost pronunțate în dosare diferite, având același obiect, constatarea nulității
absolute a titlului de proprietate nr. 177.366 din 28 iunie 1995 emis pe numele lui N.I.E.
Decizia nr. 1512 din 21 iulie 2000 a Curții de Apel Iași a fost pronunțată pe excepția lipsei calității procesuale a reclamanților, care nu au făcut dovada legitimității lor procesuale, iar decizia nr. 35 din 30 ianuarie 2004 a aceleiași curți de apel a fost pronunțată pe fondul cauzei, instanța, înlăturând excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților în urma înscrisurilor depuse de aceștia (certificat de moștenitor).
Prin urmare, în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., din moment ce soluțiile pronunțate au fost una pe excepție, iar cealaltă pe fondul cauzei.
Din cele expuse, rezultă cu evidență că în speță nu sunt întrunite cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., motiv pentru care, cererea de revizuire formulată de N.I.V. a fost respinsă.
← ICCJ. Decizia nr. 6402/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5177/2004. Civil → |
---|