ICCJ. Decizia nr. 6715/2004. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 353 /F/ din 24 aprilie 2002 a Tribunalului București, secția a -V-a civilă și de contencios administrativ, s-a luat act de renunțarea reclamantei-pârâte SC I.T. SRL la judecarea capătului de cerere privind obligarea pârâtelor-reclamante la plata contravalorii îmbunătățirilor efectuate și la constatarea dreptului de retenție; s-a admis excepția lipsei calității procesuale active și pasive a reclamantei-pârâte.
S-a respins acțiunea principală precizată formulată de reclamanta-pârâtă împotriva pârâtelor -reclamante N.A.S., C.I.R. și pârâtul Municipiul București prin Primarul General ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă; s-a respins cererea reconvențională ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Apelul declarat de reclamanta-pârâtă SC I.T. SRL a fost respins de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia civilă nr. 290 din 10 iunie 2003.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta-reclamantă pârâtă SC I.T. SRL, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. iar în dezvoltare se referă la criticii de fond în legătură cu hotărârea atacată.
Ulterior, în ședința publicată, recurenții invocă un motiv de casare de ordine publică, ce constă în aceia că dispozitivul hotărârii atacate nu a fost semnat de unul din membrii completului de judecată, această omisiune atrăgând nulitatea hotărârii conform art. 258 alin. (1) C. proc. civ.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Conform art. 306 alin. (1) și (2) C. proc. civ. motivele de ordine publică pot fi ridicate și după împlinirea termenului de motivare a recursului, sau pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs.
Tot astfel, potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. civ. nulitățile de ordine publică pot fi ridicate la părți sau de judecător în orice stare a procesului.
Prevederile art. 258 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că după ce s-a intervenit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozițiile hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecători. Acesta se pronunță în ședință publică chiar în lipsa părților [alin. (2) al textului citat].
Verificând dosarul nr. 2396/2002 al Curții de Apel București, secția a -IV- a civilă, în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 290 din 10 iunie 2003 atacată cu recurs, după deliberare [art. 256 alin. (1) C. proc. civ.] dispozitivul hotărârii prevăzut la art. 258 alin. (1) C. proc. civ. a fost semnat de un singur judecător, dosar apel, în loc de doi judecători câți participă la judecată.
în consecință, hotărârea pronunțată de instanța de apel este nulă de drept, conform art. 105 alin. (1) C. proc. civ.
Se impune deci, casarea deciziei recurate, cu trimiterea cauzei la aceiași instanță pentru rejudecarea apelului.
Cu ocazia rejudecării vor fi avute în vedere și celelalte motive invocate în cererea de recurs.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul a fost admis.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6821/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6685/2004. Civil → |
|---|
