ICCJ. Decizia nr. 6980/2004. Civil
| Comentarii |
|
Ș.M. a chemat în judecată SNP P. SA, P.S. Drăgășani, (fost G.P.S. SA Drăgășani, fost P. service Drăgășani) pentru a fi obligată ca în termen de 60 de zile de la comunicarea hotărârii să îi facă oferta de restituire prin echivalent pentru terenul în suprafață de 2768 mp situat în comuna Mihăești, punctul "Vatra satului Munteni", județul Vâlcea.
De asemenea, a cerut obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 lei/zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii pentru nerespectarea termenului stabilit.
în motivarea acțiunii reclamanta a susținut că a fost titulara dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafață de 5000 mp situat în comuna Mihăești, județul Vâlcea ce i-a fost preluat abuziv încă din anul 1962 intrând inițial în perimetrul fostului IAS Râmnicu Vâlcea, ferma Munteni, Tătărani, iar ulterior o suprafață de 2728 mp teren a fost ocupată de pârâtă cu o stație de apă și un transformator.
Urmare notificării nr. 353/2001 a încheiat cu pârâta un proces verbal privitor la terenul în dispută în baza căruia pârâta trebuia să-i facă o ofertă de restituire prin echivalent, conform art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 ceea ce însă nu a avut loc, motiv pentru care a declarat prezenta acțiune în temeiul art. 20,art. 21 și art. 24 din Legea nr. 10/2001.
Tribunalul Vâlcea, secția civilă, prin sentința nr. 720 din 19 decembrie 2002 a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pârâta să răspundă în termen de 60 de zile notificării adresate de reclamantă conform art. 23 din lege urmând să emită în acest sens o decizie sau după caz dispoziție motivată asupra cererii de restituire, respectiv să facă o ofertă de restituire prin echivalent corespunzătoare valorii imobilului așa cum statuează dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Aceeași instanță a apreciat ca neîntemeiat capătul de cerere privind daunele cominatorii.
Curtea de Apel Pitești, secția civilă, prin decizia nr. 30/A din 6 martie 2003 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SNP P. SA, sucursala P.S. București, împotriva sentinței civile nr. 720 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Vâlcea, secția civilă, cu motivarea că în raport de dispozițiile art. 23 și art. 24 din Legea nr. 10/2001 pârâta avea obligația să emită o decizie sau dispoziție motivată prin care să răspundă notificării reclamantei care la rândul ei era îndrituită ca în ipoteza în care ar fi fost nemulțumită de modul de soluționare a notificării să se adreseze cu o cerere în justiție.
Obligația pârâtei de a răspunde notificării are un caracter imperativ, iar în speță pârâta nu a respectat-o.
în contra acestei decizii a declarat recurs SNP P. SA, sucursala P.S. București, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 10 C. proc. civ. și susținând în esență că prin încheierea din 27 februarie 2003 Curtea de Apel Pitești a amânat pronunțarea în ceea ce privește soluționarea apelului pentru a i se da posibilitatea de a formula răspunsul prevăzut de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Deși au depus la dosar respectivul răspuns la 5 martie 2003 (adresa nr. 361 din 3 martie 2003) instanța de apel l-a ignorat motiv pentru care se impunea casarea hotărârii criticate.
La termenul din 24 noiembrie 2004 SNP P. SA București, sucursala P.S. București, a depus ca act nou în recurs decizia nr. 16 din 2 mai 2003 privind soluționarea notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 de către petenta Ș.M.
Recursul este fondat.
Din dosar a rezultat că în adevăr, la termenul din 27 februarie 2003, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, a soluționat pe fond apelul declarat de SNP P. SA, sucursala P.S. București, și pentru a da posibilitatea apelantei-pârâte să depună decizia motivată cu privire la notificarea formulată de intimata-reclamantă, a amânat pronunțarea pentru data de 6 martie 2003.
Apelanta, nu s-a conformat acestei îndrumări, astfel că în mod corect apelul a fost respins, adresa nr. 361 din 3 martie 2003 emanând de la pârâta apelantă prin care i se comunica reclamantei că s-a decis mutarea stației de transformator în perimetrul stației de apă și pe cale de consecință i se restituie în natură suprafața de 400 mp teren neîntrunind cerințele art. 23 și art. 24 din Legea nr. 10/2001 întrucât nu a fost emisă o decizie sau dispoziție motivată în acest sens.
Cum însă, în recurs, SNP P. SA, sucursala P.S. București, a depus decizia nr. 16 din 2 mai 2003 privind soluționarea notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 către intimata-reclamantă Ș.M., rezultă că recurenta și-a îndeplinit obligația instituită în sarcina ei prin hotărârile pronunțate în cauză și prin urmare acțiunea reclamantei în sensul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 a rămas fără obiect.
Astfel fiind, recursul a fost admis, au fost casate hotărârile atacate și în fond a fost respinsă acțiunea reclamantei.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7096/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6977/2004. Civil → |
|---|
