ICCJ. Decizia nr. 9339/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9339
Dosar nr. 8042/2004
Şedinţa publică din 17 noiembrie 2005
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 404/A din 16 octombrie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă, s-a admis apelul reclamanţilor B.I.E.P. şi I.Ş.O., s-a schimbat în tot sentinţa civilă nr. 303 din 24 aprilie 2003 a Tribunalului Hunedoara, în sensul că s-a admis contestaţia împotriva dispoziţiei nr. 238/2000 a Primarului oraşului Haţeg, s-a anulat această dispoziţie şi a fost obligat pârâtul să emită o dispoziţie de restituire în natură a imobilului către reclamanţi.
În motivarea deciziei sale, instanţa de apel reţine că imobilul în litigiu nu adăposteşte activitatea medicală propriu-zisă, specifică unităţilor de profil, imobilul fiind ocupat doar de câteva birouri ale administraţiei spitalului.
S-a făcut aplicarea necorespunzătoare a art. 16 din Legea nr. 10/2001, a apreciat aceeaşi instanţă, deoarece activităţile din imobil nu se încadrează în activitatea medicală propriu zisă, iar aparatul administrativ nu e strict necesar activităţii medicale, putând fi mutat în noua clădire a Spitalului pentru care nu s-a demonstrat că n-ar avea spaţiu suficient în noua clădire.
Împotriva susmenţionatei decizii au declarat recurs atât Spitalul orăşenesc cât şi Primăria oraşului Haţeg.
Recurentul Spitalul orăşenesc Haţeg susţine că s-a încălcat art. 16 din Legea nr. 10/2001, căci legea nu distinge, în speţă, între actul medical în sine şi cel conex, în situaţia imobilelor ocupate de unităţile bugetare... din sănătate... necesare continuării activităţilor de interes public, condiţie în care foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent.
Totodată arată că instanţele nu s-au pronunţat asupra lipsei calităţii procesuale a spitalului, deşi reclamanţii fac referire expresă la „pârâţii" din dosar.
Precizează că imobilul nu e situat în str. T. nr. 8, ci în str. T. nr. 7.
A mai formulat recurs Primăria oraşului Haţeg, susţinut în temeiul art. 304 pct. 3 şi 5 C. proc. civ., în sensul că s-a încălcat art. 16 din Legea nr. 10/2001 şi nici nu au fost respectate normele procedurale în privinţa legitimării procesuale a primăriei.
Sub primul aspect recurenta arată că foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent în situaţia imobilelor ocupate de unităţile bugetare (din sănătate) necesare continuării activităţilor de interes public.
Sub cel de-al doilea aspect recurenta arată că primarul şi nu primăria ar trebui să stea în cauză, deoarece potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, în art. 19, prevede că primăria, ca unitate administrativ teritorială, este persoană juridică reprezentată în instanţă de primar. În acelaşi sens invocă şi art. 91 din aceeaşi lege, dar şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 ce face referire la dispoziţia motivată a primarului.
Deliberând asupra recursurilor, ele urmează a fi respinse ca nefondate, pentru următoarele raţiuni:
Cu privire la criticile de ordin procedural, în funcţie de care s-ar fi încălcat legea cu privire la statuarea raporturilor juridice în sensul legitimării procesuale pasive, critici susţinute de ambele recurente şi referitor la care s-a invocat pct. 5 al art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie le va respinge deoarece, pe de o parte, recurenta Spitalul orăşenesc Haţeg este unitatea deţinătoare a imobilului în sensul art. 25 din Legea nr. 10/2001, respectiv este deţinătorul efectiv, aşa cum un astfel de rol îl are, pe de altă parte, unitatea administrativ locală, prin reprezentantul său, în sensul prevederilor aliniatului 7 din acelaşi art. 25 al Legii nr. 10/2001. Or cele două unităţi sunt într-o strânsă interdependenţă, aşa încât pot sta deopotrivă în proces, fără a fi pertinentă distincţia dintre primărie şi primar, ultimul fiind reprezentantul primăriei.
De aceea, faţă de formalismul excesiv se va respinge critica recurentelor cu privire la legitimarea procesuală pasivă şi va ţine cont de calitatea acestora de a emite decizii, prin reprezentantul lor, cu privire la măsurile prevăzute de procedura specială administrativă prevăzută de Legea nr. 10/2001.
Cu privire la eroarea denominaţiunii străzii pe care se situează imobilul, ea nu are a fi soluţionată pe calea recursului în sensul art. 304 C. proc. civ., ci numai în temeiul art. 281 C. proc. civ.
Referitor, însă, la critica de fond, ce ţine de pretinsa încălcare a legii, conform pct. 9 din art. 304 C. proc. civ. şi anume incorecta aplicare a art. 16 din Legea nr. 10/2001, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va reţine că, în soluţiile date, instanţele au respectat cerinţele acelei legi, astfel cum a fost ea în vigoare la data aplicării.
Cele câteva birouri, garaje, ateliere, magazii sau rampă, ce ocupă imobilul, revendicat în temeiul Legii nr. 10/2001, nu sunt incluse în procesul activităţii medicale pe care, însă, o deservesc ca unele din punctele administrative ale spitalului.
O asemenea destinaţie cu caracter administrativ provizoriu a spaţiului deţinut de spital în clădirea proprietatea autorilor intimaţilor-reclamanţi, spaţiu ce nu face parte din activitatea medicală spitalicească propriu-zisă, nu poate prezenta interes public, din moment ce există o clădirea nouă, alăturată, cu toate funcţionalităţile şi respectiv utilităţile necesare, inclusiv administrative, desfăşurării actului medical din spital.
În condiţia dată, potrivit legii intimaţii pot revendica în natură imobilul în litigiu, aşa cum a apreciat instanţa de apel.
La această situaţie de fapt, stabilită deja, Înalta Curte, în virtutea art. 314 C. proc. civ., va aplica corespunzător legea, ţinând cont că nu sunt incidente dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001.
De aceea în limitele prezentate se vor admite recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâţii Spitalul Orăşenesc Haţeg şi Primăria oraşului Haţeg împotriva deciziei nr. 404/A din 16 octombrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 9344/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 9340/2004. Civil. Revizuire. Recurs → |
---|