Imobil preluat în mod abuziv de stat. Măsuri reparatorii. Obligaţiile unităţii deţinătoare şi ale prefecturii
| Comentarii |
|
Din economia prevederilor art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, dezvoltate în cuprinsul pct. 36.1 al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 (aprobate prin H.G. nr. 498/2003), rezultă că, în cazul în care primarul, învestit iniţial cu soluţionarea notificării, constată că restituirea în natură nu este posibilă şi persoana îndreptăţită a optat pentru despăgubiri băneşti, acesta are obligaţia să transmită dispoziţia sa prefecturii, în termen de 60 de zile de la primirea notificării. Prefectura are obligaţia să verifice dacă restituirea în natură este totuşi posibilă, iar în caz contrar să cuantifice despăgubirile băneşti, până la data intrării în vigoare a legii speciale la care face trimitere art. 40 din Legea nr. 10/2001, iar nu să reţină că, în raport cu prevederile art. 7 şi art. 40 din lege, despăgubirile nu sunt actuale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nr. 2291 din 19 Martie 2004
Reclamanta A.A. a chemat în judecată Primăria comunei Vețel, județul Hunedoara, solicitând anularea dispoziției nr. 1650 din 26 noiembrie 2001, emisă de pârâtă, prin care i s-a respins cererea formulată în baza Legii nr. 10/2001, de restituire în natură sau prin echivalent a unui teren în suprafață de 7000 mp.
Tribunalul Hunedoara, secția civilă, prin sentința nr. 445 din 27 martie 2002, a respins contestația și l-a îndrumat pe contestator să urmeze calea prevăzută de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 152 din 25 februarie 2003, a respins apelul contestatorului, cu motivarea că cererea este nefondată, deoarece terenul solicitat, fiind destinat să asigure funcționalitatea unor construcții, nu este liber. Referitor la despăgubirile bănești, s-a reținut că, în raport de prevederile art. 7 și art. 40 din lege, acestea nu sunt actuale.
Recursul reclamantei este fondat.
Din economia prevederilor art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, dezvoltate în cuprinsul pct. 36.1 al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 (aprobate prin H.G. nr. 498/2003), rezultă că, în cazul în care primarul învestit inițial cu soluționarea notificării constată că restituirea în natură nu este posibilă și persoana îndreptățită a optat pentru despăgubiri bănești, acesta are obligația să transmită dispoziția sa prefecturii, în termen de 60 de zile de la primirea notificării. Prefectura va înregistra și cuantifica despăgubirile bănești până la data intrării în vigoare a legii speciale la care face trimitere art. 40 din Legea nr. 10/2001. Potrivit pct. 36.2 din Norme, prefectura are obligația să verifice dacă restituirea în natură era totuși posibilă. Ipoteza afirmativă o obligă să se conformeze regulilor arătate în cuprinsul acestui text (din Norme).
Reglementările de ansamblu cuprinse în Legea nr. 10/2001 și Normele de aplicare a legii, obligă entitatea învestită cu soluționarea pricinii să respecte instituția măsurilor reparatorii strict individualizate. Or, în speță, instanța de apel a ignorat toate aceste reglementări. Mai întâi, n-a observat că, prin notificare, contestatorul a solicitat restituirea în natură a bunului și dacă acest lucru nu este posibil să-i fie acordate despăgubiri. Apoi, a trecut peste faptul că pârâta, rezolvând simplist cererea, a făcut aplicarea art. 8 din lege, situație care a determinat poziția echivocă a contestatorului. Ea a rămas neelucidată deoarece nu s-au cerut explicațiile necesare în sensul art. 129 C. proc. civ. Au rămas neclarificate și alte aspecte importante cum sunt regimul juridic al bunului, posibilitatea restituirii în natură a unei părți din acesta, incidența măsurilor reparatorii strict individualizate și obligațiile datorate de pârâtă vizând soluționarea corectă a pricinii.
Cum toate aceste aspecte sunt, în sensul art. 314 C. proc. civ., împrejurări rămase nestabilite, care împiedică înalta Curte să hotărască asupra fondului pricinii, s-a impus admiterea recursului și casarea deciziei atacate cu trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru a rejudeca apelul în limitele arătate.
| ← Notificare în baza Legii nr. 10/2001. Întârzierea... | Ordonanţă preşedinţială. Cererea proprietarului de evacuare... → |
|---|
