Teren trecut în proprietatea statului în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974. Notificare în baza Legii nr. 10/2001. Incidenţa Legii nr. 18/1991
Comentarii |
|
Fostul proprietar al terenului trecut în proprietatea statului în momentul vânzării locuinţei, conform art. 30 alin. (2) din Legea nr. 58/1974, nu are dreptul la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, regimul juridic al bunului fiind reglementat prin art. 36 al Legii nr. 18/1991, în beneficiul cumpărătorului locuinţei, iar nu în beneficiul vânzătorului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nr. 604 din 28 Ianuarie 2004
Tribunalul Bacău, secția civilă, prin sentința nr. 210 din 17 aprilie 2002, a admis acțiunea formulată de reclamantul L.V., a anulat dispoziția emisă de Primarul municipiului Bacău, pe care l-a obligat să emită o dispoziție cu ofertă de despăgubire prin echivalent, sub formă de despăgubiri bănești, în condițiile art. 24 alin. (1) și art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Instanța de fond a reținut și motivat că, potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 9 august 1978, reclamantul a vândut o locuință situată în Bacău, iar terenul, în suprafață de 413,64 mp, a trecut în proprietatea statului conform art. 30 alin. (2) din Legea nr. 58/1974, cu plata unei despăgubiri de 1 leu/mp. Așadar, potrivit acestui act normativ, particularii erau forțați să cedeze statului dreptul de proprietate, pe baza unor reglementări restrictive, cu plata unor despăgubiri modice, simbolice, situație care a condus la devalorizarea terenului, lipsindu-l pe proprietar de posibilitatea de a-l vinde la valoarea lui reală cumpărătorului.
Curtea de Apel Bacău, secția civilă, prin decizia nr. 49 din 12 septembrie 2002, a admis apelul declarat de Primăria municipiului Bacău, prin primar, a desființat în tot sentința tribunalului și a respins ca nefondată acțiunea reclamantului. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că regimul juridic al terenului este cel prevăzut de art. 36 din Legea nr. 18/1991 și, ca atare, reclamantul nu poate beneficia de dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Recursul declarat de reclamant nu este fondat.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3242 din 9 august 1978 de fostul notariat de Stat județean Bacău, reclamantul a vândut numitului C.C. locuința situată în Bacău, în contract menționându-se că terenul aferent construcțiilor vândute, în suprafață de 413,64 mp, trece în proprietatea statului, fiind atribuită în folosință cumpărătorului o anumită suprafață din teren pe toată durata existenței construcției. Raporturilor juridice dintre vânzător și cumpărător le-au fost aplicate, la acea dată, prevederile art. 30 și art. 31 din Legea nr. 58/1974, în conformitate cu care terenurile din intravilan (perimetrul construibil) puteau fi dobândite numai prin moștenire legală, iar în caz de înstrăinare a construcțiilor, terenul aferent acestora trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri.
Așa cum menționează, cu caracter îndrumător, și la art. 1 pct. 1.4. lit. C din Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, adoptate prin H.G. nr. 498/2003, având în vedere că legiuitorul de după 1989 a soluționat această problemă în favoarea dobânditorilor construcțiilor, recunoscând acestora dreptul (vocația) de a obține titluri de proprietate pentru terenul aferent construcției cumpărate, urmează a se considera că solicitarea prin care se invocă faptul că acest act normativ constituie preluare abuzivă să fie respinsă, cu motivația că aceste situații nu cad sub incidența Legii nr. 10/2001.
Față de cele ce preced și care vor înlocui considerentele deciziei Curții de Apel Bacău, recursul declarat de reclamant a fost respins.
← Vânzarea lucrului altuia. Nulitate. Condiţii | Proprietate comună pe cote părţi. Contract de... → |
---|