Contract de închiriere. Reziliere pentru neplata chiriei.
| Comentarii |
|
În conformitate cu dispoziţiile art. 969 C. civ., ale art. 24 lit. b) din Legea locuinţei nr. 114/1996 republicată, şi potrivit dispoziţiilor contractului de închiriere, locatorul poate solicita rezilierea contractului de închiriere pentru că locatarul nu şi-a achitat chiria. Dar, în termenul art. 1101 C. civ., instanţa poate să acorde debitorului inclusiv un termen de graţie pentru respectarea obligaţiilor asumate, cu scopul salvării actului juridic încheiat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nr. 665 din 1 Februarie 2005
Reclamantul Consiliul local al Municipiului Galați a solicitat, în contradictoriu cu pârâții D.V., D.T. și D.I, rezilierea contractului de închiriere nr. 9252 din 22 mai 1974, evacuarea pârâților din apartamentul situat în Galați și obligarea acestora la plata sumei totale de 2.735.920 de lei cu titlu de chirie și penalități aferente acesteia.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâții nu și-au respectat obligația contractuală de a plăti chiria de mai mult de 3 luni consecutiv și nici datoriile de întreținere a spațiului locativ.
Prin sentința civilă nr. 6423 din 26 noiembrie 2003, Judecătoria Galați a respins acțiunea ca nefondată. S-a reținut că, deși pârâții nu și-au respectat obligațiile contractuale pe o perioadă de 3 luni consecutiv, în timpul desfășurării procesului ei și-au reconsiderat poziția și au făcut dovada achitării chiriei restante și a cheltuielilor de întreținere. De asemenea, pârâții și-au asumat obligația de a achita și restul cheltuielilor de întreținere eșalonat. Deci, pârâții au dat dovadă de bună credință și doresc să-și achite toate datoriile, astfel încât s-a apreciat că nu se impune sancționarea cu rezilierea contractului de închiriere.
Curtea de Apel Galați, prin decizia civilă nr. 354/A din 16 martie 2004, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant, menținând soluția instanței de fond.
împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs, susținând, în esență, ca, de altfel, și prin motivele de apel, că, în calitate de proprietar al imobilului, nu poate fi obligat să închirieze spațiul unor persoane insolvabile.
Recursul este nefondat.
Curtea constată că, în mod corect, instanța de fond și cea de apel au reținut situația de fapt pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate și că, în raport cu dispozițiile legale aplicabile în cauză, au pronunțat soluții legale și temeinice.
în conformitate cu dispozițiile art. 969 C. civ., ale art. 24 lit. b) din Legea nr. 114/1996 republicată, și cu referire la art. 13 din contractul de închiriere dintre părți, locatorul poate solicita rezilierea contractului de închiriere pentru că locatarul nu și-a achitat chiria. Dar aceasta constatând un pact comisoriu de gradul I, instanța poate să acorde debitorului un termen de grație pentru respectarea obligațiilor asumate, cu scopul salvării actului juridic încheiat.
Cum, în timpul judecării procesului în fond, pârâții au dat dovadă de bună credință și doresc să-și respecte obligațiile, achitându-și toate datoriile pe care le-au acumulat, în mod corect au apreciat instanțele că nu se impune rezilierea contractului de închiriere.
De altfel, pentru neplata cheltuielilor de întreținere locatorul nu poate cere rezilierea contractului de închiriere, în acest caz dreptul la acțiune aparținând Asociației de Proprietari.
Față de aspectele arătate, s-a respins recursul ca nefondat.
| ← Imobil. Notificare pentru restituirea în natură, sau în... | Contract vânzare-cumpărare. Antecontract. Acţiune pentru... → |
|---|
