ICCJ. Decizia nr. 1013/2005. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1013.
Dosar nr. 16465/200.
Şedinţa publică din 6 decembrie 2005
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16 septembrie 2003 pe rolul Tribunalului Timiş sub nr. 10014 reclamanţii M.O. şi M.N. au solicitat anularea dispoziţiei nr. 1398 din 30 iulie 2003 emisă de Primarul Municipiului Timişoara, restituirea în natură a apartamentului nr. 2 situat în Timişoara, înscris în C.F. col. Timişoara şi C.F. ind. Timişoara şi restabilirea situaţiei anterioară de carte funciară în sensul reîntabulării dreptului de proprietate al reclamanţilor.
În motivarea contestaţiei reclamanţii au arătat că greşit le-a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului menţionat deşi erau aplicabile dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 10/2001 care permit restituirea în natură a imobilului cu obligaţia returnării sumei reprezentând despăgubirea primită, actualizată cu indicele inflaţiei.
Tribunalul Timiş, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 217 din 25 februarie 2004 a admis contestaţia, a anulat dispoziţia nr. 1398 din 30 iulie 2003 emisă de Primarul Municipiului Timişoara, a dispus restituirea în natură către reclamanţi a imobilului în litigiu condiţionat de rambursarea sumei reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele de inflaţie precum şi restabilirea situaţiei anterioară de carte funciară.
S-a reţinut că prin dispoziţia nr. 1398 din 30 iulie 2003 Primarul Municipiului Timişoara a respins notificarea nr. 50 din 4 noiembrie 2002 prin care reclamanţii O.M. şi N.M., cetăţeni germani au solicitat restituirea în natură a apartamentului nr. 2, situat în Timişoara, preluat de către Statul Român prin Decizia nr. 414 din 30 ianuarie 1987 în baza Decretului nr. 223/1974 înstrăinat de foştii proprietari în vederea plecării definitive din ţară pentru suma de 70584 lei.
S-a considerat că în speţă restituirea în natură este posibilă în condiţiile art. 12 din Legea nr. 10/2001.
Soluţia primei instanţe a fost menţinută de Curtea de Apel Timişoara care prin Decizia civilă nr. 1202 din 31 mai 2004 a respins apelul declarat de Primarul Municipiului Timişoara împotriva sentinţei civile nr. 217 din 25 februarie 2004 a Tribunalului Timişoara, secţia civilă.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 1202 din 31 mai 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă, a declarat recurs Primarul Municipiului Timişoara, a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut, în esenţă, că: imobilul în litigiu nu a fost preluat în mod abuziv şi, ca atare nu face obiectul Legii nr. 10/2001; trecerea în proprietatea statului s-a făcut în temeiul Decretului nr. 223/1974, cu plată, ca urmare a cererii reclamanţilor de plecare definitivă din ţară.
Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Imobilul în litigiu, fost proprietatea reclamanţilor a fost preluat de Statul Român cu titlu valabil, în baza Decretului nr. 223/1974, ca urmare a cererii acestora de plecare definitivă din ţară, cu plata sumei de 70584 lei.
Prin art. 2 lit. g) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 s-a prevăzut însă că orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia reprezintă imobilele preluate în mod abuziv.
Imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură iar în situaţia imobilelor deţinute de stat, dacă persoana îndreptăţită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul stabilit, astfel cum prevăd art. 9 şi art. 12 din Legea nr. 10/2001.
Faţă de considerentele menţionate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Timişoara împotriva deciziei nr. 1202 din 31 mai 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 10143/2005. Civil. Drept de autor - drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 10131/2005. Civil → |
---|