ICCJ. Decizia nr. 10137/2005. Civil

La data de 24 februarie 2003 reclamantul Z.I. a chemat în judecată pârâta Primăria Drobeta Turnu Severin, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să-i fie recunoscut dreptul de proprietate, în natură, asupra suprafeței de 250 mp teren situat în str. I. și diferența în echivalent ca suprafață și categorie până la 430 mp. A mai solicitat și despăgubiri bănești, reactualizate, pentru construcțiile edificate și demolate de pe acest teren.

Tribunalul Mehedinți prin sentința civilă nr. 732 din 13 iunie 2003 a respins acțiunea formulată de reclamant, reținând că acesta nu a depus întreaga documentație solicitată de Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001.

împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Curtea de Apel Craiova prin decizia civilă nr. 276 din 17 octombrie 2003 a admis apelul declarat de reclamant, a anulat sentința atacată și a reținut cauza pentru rejudecare și efectuare de probe.

Prin decizia nr. 795 din 9 aprilie 2004 Curtea de Apel Craiova a admis acțiunea precizată de reclamantul Z.I. și a obligat pârâta Primăria Drobeta Turnu Severin să retrocedeze suprafața de 250 mp pe care reclamantul are o construcție, potrivit schiței.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 4/1973 terenurile proprietate de stat pot fi atribuite în vederea construirii de locuințe, persoanelor fizice, iar reclamantul a primit, prin decizia nr. 324 din 20 octombrie 1978 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al municipiului Drobeta Turnu Severin, în folosință terenul pe care a edificat o construcție, cu gospodării anexe.

La data atribuirii terenului erau în vigoare Legea nr. 58/1974 și 59/1974, prin care terenurile erau scoase din circuitul civil. Apariția Legii nr. 18/1991 a permis dobândirea proprietății asupra suprafeței avute în folosință pe durata existenței construcției.

A mai reținut instanța că suprafața de teren de 430 mp a fost expropriată de la reclamant, că în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001 este îndreptățit la restituirea a 250 mp teren, suprafață dată în folosință în anul 1978 și pe care reclamantul are o construcție, potrivit schiței.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin, cu următoarele critici: procesul a fost soluționat în condițiile în care pârâta nu a fost legal citată pentru termenul din 9 aprilie 2004; deși instanța a reținut că reclamantul are în posesie terenul din str. I., pe care se află o construcție edificată de acesta, din probe nu rezultă o astfel de situație de fapt, reclamantul a probat dreptul său de proprietate doar cu o chitanță de mână prin care a cumpărat 250 mp teren; din probe rezultă însă că descendenții vânzătoarei reclamantului, foștii proprietari au solicitat atât în temeiul legislației funciare cât și în baza Legii nr. 10/2001 restituirea imobilului în litigiu, în totalitate sau partea rămasă liberă.

Apreciind materialul probator administrat în cauza prin prisma motivelor de recurs formulate, instanța găsește recursul întemeiat și îl va admite pentru următoarele considerente:

Cu privire la critica vizând neregularitatea actelor de procedură, se constată că aceasta nu este fondată întrucât, la termenul de judecată din data de 16 ianuarie 2004 recurenta a fost reprezentată de consilierul juridic R.B.

Or, așa cum prevăd dispozițiile art. 153 alin. (1) C. proc. civ. , partea care a fost prezentă la o înfățișare, ea însăși sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaște termenul, nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanță, prezumându-se că ea cunoaște termenele ulterioare.

Cu privire la criticile aduse prin celelalte motive de recurs, acestea sunt întemeiate, astfel încât în baza art. 312 alin. (3) teza finală, recursul va fi admis în considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit art. 23 din Legea nr. 10/2001,republicată, actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calității de asociat sau de acționar al persoanei juridice, precum și în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate și, după caz, înscrisurile care descriu construcția demolată și orice alte înscrisuri necesare evaluării pretențiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluționării notificării.

Regula consacrată de art. 1169 C. civ. conform căreia cel care face o propunere în fața judecății trebuie să o dovedească, se aplică și cu privire la cererile formulate în baza legislației reparatorii în domeniul imobiliar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, se constată că reclamantul nu a depus titlul său de proprietate asupra imobilului sau actul normativ prin care s-a dispus măsura preluării abuzive, respectiv anexa decretului de expropriere, care să-i fundamenteze cererea de restituire.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul a fost admis, a fost casată decizia recurată și decizia civilă nr. 276 din 17 octombrie 2003 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, a fost respins apelul declarat de reclamantul Z.I. împotriva sentinței civile nr. 732 din 13 iunie 2003 a Tribunalului Mehedinți, care a fost păstrată.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 10137/2005. Civil