ICCJ. Decizia nr. 1021/2005. Civil. Constatare nulitate absoluta contract de concesiune. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 1021

Dosar nr. 24580/1/2005

Şedinţa publică din 31 ianuarie 2006

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 9758 din 14 august 2003 reclamanţii Facultatea de Drept Bucureşti, B.A.M. şi Z.D.Ş.O. au chemat în judecată Primăria municipiului Bucureşti prin primarul general, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, SC B.R. SRL şi SC A.N. SA şi au solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de concesiune aprobat prin hotărârea nr. 296 din 16 decembrie 1999 al Consiliului General al Municipiului Bucureşti pentru suprafaţa de 13270 mp teren situat în Bucureşti şi să fie obligate pârâtele să le lase imobilul în deplină proprietate şi posesie.

În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că sunt proprietarii suprafeţei de teren menţionate, drept atestat prin Ordinul nr. 244 din 15 aprilie 2002 eliberat de Prefectura municipiului Bucureşti, în baza căruia s-au eliberat titlul de proprietate nr. 21260/1 din 15 aprilie 2002 precum şi procesul verbal nr. 244/21260 din 21 mai 2002 drept intabulat în C.F. prin încheierea nr. 12564 din 14 octombrie 2002 a Judecătoriei sector 1 Bucureşti.

La data de 19 ianuarie 2004 reclamanţii au declarat că înţeleg să renunţe la capătul de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de concesiune.

Judecătoria sector 1 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 366 din 19 ianuarie 2004 a declinat, potrivit art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 626 din 28 iunie 2004 a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor SC A.N. SA şi SC B.R. SRL, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Primăria Municipiului Bucureşti şi Consiliul General al municipiului Bucureşti a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active, a reclamanţilor şi a lipsei de interes a acţiunii. Pe fond, acţiunea a fost admisă şi au fost obligate pârâtele SC A.N. SA şi SC B.R. SRL să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 13270 mp, cu necesităţile precizate în dispozitiv.

S-a reţinut că reclamanţii au făcut dovada dreptului lor de proprietate asupra imobilului în litigiu prin ordinul nr. 244 din 15 aprilie 2002 al Prefecturii Municipiului Bucureşti, titlu de proprietate nr. 21260/1 din 15 aprilie 2002 emis de Prefectura Municipiului Bucureşti procesul verbal nr. 244/21260 din 21 mai 2002 al Primăriei sectorului 1 Bucureşti, Subcomisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 republicată şi a Legii nr. 1/2000.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, prin Decizia civilă nr. 504 din 25 martie 2005 a respins apelurile declarate de SC B.R. SRL şi SC A.N. SA împotriva sentinţei civile nr. 626 din 28 iunie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, cu motivarea că prima instanţă a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile art. 480 C. civ. şi anume că reclamanţii sunt proprietarii imobilului revendicat, aflat în posesia societăţilor comerciale pârâte.

În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 504 din 25 martie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, a declarat recurs pârâta SC B.R. SRL, a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut, în esenţă, că; 1. Facultatea de Drept Bucureşti nu are personalitate juridică, este o componentă a Universităţii Bucureşti şi, ca atare nu are capacitate procesuală de folosinţă în cauză; 2. recurenta nu are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât este numai detentor precar; 3. terenul în litigiu nu este individualizat.

Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 41 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată. Asociaţiile sau societăţile care nu au posibilitate juridică pot sta în judecată ca parte dacă au organe de conducere proprii.

Facultatea de Drept Bucureşti, ca persoană juridică, au folosinţa drepturilor civile, iar, în speţă, este coproprietară asupra imobilului în litigiu.

Recurenta are calitate procesuală pasivă în speţă acţiunea în revendicare de drept comun întemeiată pe dispoziţiile art. 480 C. civ. este îndreptată împotriva posesorului neproprietar. Potrivit art. 1846 alin. (2) C. civ. , posesiunea este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înşine sau de altul, în numele nostru.

 În speţă, necontestat, recurenta deţine pentru sine imobilul revendicat ceea ce reprezintă posesie ca situaţii de fapt.

Imobilul în litigiu a fost individualizat, determinat prin procesul verbal din 21 mai 2002 întocmit de Primăria sectorului 1, act prin care au fost precizate dimensiunile laturilor vecinătăţile şi suprafaţa totală de teren de 13270 mp precum şi prin capătul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expert M.P.

Faţă de considerentele menţionate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepţia privind natura comercială a litigiului.

Respinge ca nefondat recursul declarat de SC B.R. SRL împotriva deciziei nr. 504/A din 25 martie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru minori şi familie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1021/2005. Civil. Constatare nulitate absoluta contract de concesiune. Recurs