ICCJ. Decizia nr. 1062/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 3 septembrie 2002, reclamantul P.G. a formulat plângere împotriva dispoziției nr. 302 din 21 noiembrie 2001 emisă de Primarul municipiului Vatra Dornei, solicitând desființarea acesteia.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, respectând dispozițiile Legii nr. 10/2001, a formulat notificare prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în municipiul Vatra Dornei, compus din casă și suprafața de 267 mp teren aferent construcției.
Imobilul în litigiu a fost proprietatea tatălui reclamantului, P.A., decedat în anul 1997. în anul 1960, autorul reclamantului a fost condamnat prin sentința penală nr. 413/1960, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 156/1961 a fostului Tribunal Regional Suceava la 15 ani muncă silnică și confiscarea totală a averii pentru delapidare.
Prin procesul verbal din 24 februarie 1961 întocmit de executorul judecătoresc de pe lângă Tribunalul Vatra Dornei s-a dispus preluarea imobilului din Vatra Dornei, acesta trecând astfel în proprietatea statului.
Reclamantul a mai precizat că la data condamnării imobilul se afla în proprietatea mai multor cetățeni evrei, autorizația de construire, fiind eliberată pe numele acestora. Ulterior, părinții autorului reclamantului au cumpărat imobilul prin act sub semnătură privată.
Prin dispoziția nr. 302 din 21 noiembrie 2001 dată de Primarul municipiului Vatra Dornei, reclamantului i-a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului situat în Vatra Dornei, cu motivarea că nu se încadrează în prevederile art. 2 din Legea nr. 10/2001, nefiind preluat abuziv de către stat.
Prin sentința civilă nr. 783 din 4 decembrie 2002, Tribunalul Suceava a respins acțiunea reclamantului ca nefondată.
în esență, instanța de fond a reținut în motivare că imobilul revendicat a trecut în proprietatea statului ca urmare a condamnării autorului reclamantului pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, nefiind deci vorba despre o infracțiune politică și prin urmare, cererea sa nu se încadrează în ipotezele prevăzute de art. 2 din Legea nr. 10/2001.
împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul P.G., criticând hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate, în sensul că instanța nu a observat că în executarea sentinței penale nr. 413/1960 s-a predat fostului Sfat Popular al orașului Vatra Dornei un alt imobil, respectiv cel situat în str. P.V. nr. 10 și cu totul formal, întrucât acesta a rămas în posesia familiei sale. în schimb, construcția și terenul din str. P.V. nr. 2, care nu se aflau în proprietatea autorului reclamantului la data condamnării și nu erau supuse confiscării, au fost preluate abuziv și închiriate unor terțe persoane.
Prin decizia civilă nr. 89 din 4 noiembrie 2003, Curtea de Apel Suceava a respins apelul ca nefondat, reținând în considerente că potrivit Legii nr. 10/2001 sunt îndreptățite la măsuri reparatorii doar persoanele fizice care erau proprietare ale imobilului la data preluării abuzive, precum și moștenitorii acestora. Or, autorul reclamantului nu avea în proprietate imobilul la data preluării lui de către stat, fiind doar un posesor de fapt.
împotriva deciziei pronunțată de Curtea de Apel Suceava a formulat recurs reclamantul P.G., criticând hotărârea sub aspectul greșitei interpretări a actelor aflate în dosar, respectiv a sentinței civile nr. 688 din 19 septembrie 2000 a Judecătoriei Vatra Dornei.
Astfel, prin sentința menționată s-a constatat că reclamantul a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 267 mp, însă acesta consideră că de fapt s-a stabilit că în momentul preluării abuzive a imobilului de către stat (1961, 1962), acesta era proprietatea autorului său, fiind cumpărat de la proprietarii tabulari cu act sub semnătură privată, ulterior neputându-se încheia actul autentic întrucât autorul său a fost arestat.
Recursul este fondat.
Prin notificarea adresată Primăriei municipiului Vatra Dornei, reclamantul P.G. a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în Vatra Dornei, str. P.V. nr. 2, același imobil fiind menționat și în acțiunea introductivă, precum și în căile de atac.
Se constată însă că în procesul verbal de executare întocmit la data de 24 februarie 1961 de către executorul judecătoresc în baza sentinței penale nr. 413/1960, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 156/1961 a fostului Tribunal Regional Suceava, se dispune confiscarea imobilului situat în Vatra Dornei, str. P.V. nr. 10.
Prin urmare, primul aspect care trebuia clarificat de către instanța de fond era cel referitor la stabilirea exactă a imobilului care face obiectul litigiului, respectiv cel situat în str. P.V. nr. 2 sau str. P.V. nr. 10 și care dintre aceste imobile a fost preluat de către stat ori a fost supus confiscării ca urmare a condamnării penale suferite de autorul reclamantului.
în consecință, recursul a fost admis, a fost casată decizia civilă nr. 89 din 4 noiembrie 2003 a Curții de Apel Suceava, precum și a sentința nr. 783 din 4 decembrie 2002 a Tribunalului Suceava și a fost trimisă cauza spre rejudecare instanței de fond pentru a administra probatorii (eventual expertiză topografică), în vederea stabilirii identității imobilului revendicat de către reclamantul P.G.
Cu ocazia rejudecării, se vor analiza și celelalte motive invocate de reclamant în legătură cu încadrarea acțiunii sale în prevederile Legii nr. 10/2001, raportat la imobilul identificat în urma probatoriilor ce vor fi administrate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1052/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1051/2005. Civil → |
|---|
