ICCJ. Decizia nr. 1601/2005. Civil
Comentarii |
|
Prin încheierea nr. 25786 din 23 octombrie 2002 pronunțată de Judecătoria Timișoara, Biroul de Carte Funciară, a fost admisă în parte cererea petentului Consiliul județean Timiș și s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al Statului Român asupra construcțiilor edificate pe parcelele nr. top: 2470-2471/13/10, 2470-2471/13/11, 2470-2471/13/14, 2470-2471/13/16, 2470-2471/13/18, 2470-2471/13/20, (situate în C.F. 4693 Recaș) 2507/b/2, 2508/2, 2509/2, 2510/2, 2511/2 (situate în C.F. 5074 Recaș) care se vor transcrie într-o carte funciară nouă.
Totodată a fost respinsă cererea petentului privind transcrierea parcelei cu nr. top 4872 din C.F. 4008 Recaș într-o carte funciară nouă.
S-a reținut, din analiza C.F. 4693 Recaș și C.F. 5074 Recaș ca proprietar al parcelelor înscrise este Statul Român, iar din adeverințele nr. 7690 din 11 septembrie 2002 și 7698 din 11 septembrie 2002 eliberate de Primăria comunei Recaș s-a constatat că pe teren sunt edificate următoarele construcții: corp clădire cu 4 etaje, garaj, o cantină, o magazie și o spălătorie, 3 corpuri de clădire, o sală de sport și o sală polivalentă.
în ceea ce privește parcela cu nr. top 4872, identificată de petent ca fiind situată în C.F. 4088 Recaș, proprietar Statul Român, s-a stabilit că nu există identitate între nr. top 4872 din cererea petentei și nr. top 4287 din C.F. 4008 Recaș, iar configurația nr. top este schimbată în urma dezmembrării nr. 2094/2000, ea fiind 4827/1 și 4827/2.
Petentul Consiliul județean Timiș a declarat apel împotriva acestei încheieri criticând-o ca fiind neîntemeiată și nelegală.
Tribunalul Timiș, prin decizia nr. 594/A din 25 aprilie 2003 a respins ca nefondat apelul petentului.
în pronunțarea acestei hotărâri, instanța de apel având în vedere O.G. nr. 977/2002 și anexa nr. 1 ce cuprinde inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Timiș, a stabilit că, în mod corect, instanța de carte funciară a intabulat dreptul de proprietate al Statului Român asupra construcțiilor edificate pe parcelele menționate în cererea apelantei deoarece din examinarea acesteia nu rezultă că s-ar fi solicitat înscrierea dreptului de proprietate al județului Timiș.
De altfel, s-a apreciat că nici nu se putea înscrie dreptul de proprietate publică al județului Timiș ci numai dreptul de proprietate al Statului Român care este reprezentat în teritoriu de județul Timiș.
Referitor la petitul 2 al cererii, chiar dacă ar fi întemeiată susținerea apelantei că, în mod eronat s-a menționat în cerere nr. top 4872 în loc de 4827, este necesară întâi formularea unei cereri de îndreptare a erorii materiale și după aceea se poate obține intabularea în cartea funciară, astfel încât soluția instanței de fond de respingere a acestui capăt de cerere este legală și temeinică.
Nemulțumit de această decizie, petentul Consiliul județean Timiș a declarat recurs.
Prin decizia nr. 3809 din 13 noiembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara a fost admis recursul petentului, a fost casată hotărârea Tribunalului Timiș și s-a dispus rejudecarea apelului formulat de Consiliul județean Timiș de către Curtea de Apel Timișoara, devenită competentă să soluționeze apelul ca urmare a modificărilor și completărilor aduse Codului de procedură civilă prin O.U.G. nr. 58/2003.
Rejudecând, după casare, prin decizia nr. 95 din 6 februarie 2004 a Curții de Apel Timișoara a fost respins ca nefondat apelul declarat de Consiliul județean Timișoara.
S-a reținut că instanța de recurs a considerat nelegală decizia tribunalului în raport de împrejurarea că cererea de intabulare a fost judecată fără citarea în proces a Consiliului Local al comunei Recaș, ce figurează ca titular al dreptului în cărțile funciare în care se solicită efectuarea unor operațiuni ce trebuie să-i fie opozabile.
După casare, instanța de apel a constatat că petentul a adresat cererea de intabulare Judecătoriei Timișoara, Biroul de Carte Funciară, în procedura necontencioasă, situație în care potrivit art. 333 C. proc. civ., cererea trebuia să cuprindă numele și domiciliul celui care o face, arătarea pe scurt a obiectului petiției, indicarea altor persoane care să fie chemate înaintea instanței, motivarea cererii și semnătura.
Trecând în procedura contencioasă, aceleași obligații îi incumbau petentului conform art. 112 C. proc. civ.
Or, în cauză apelantul-petent nu a indicat alte persoane fizice sau juridice care să fie chemate în fața instanței.
Din oficiu, instanța de judecată nu este abilitată să introducă în cauză alte părți decât cele indicate de reclamant pentru că, în acest mod s-ar încălca principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, ceea ce este inadmisibil.
Așa fiind, s-a considerat ca fiind legală și temeinică încheierea pronunțată de Judecătoria Timișoara, Biroul de Carte Funciară.
împotriva acestei ultime decizii, a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, petentul Consiliul județean Timiș invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
Recurentul susține în esență că instanța de apel nu a respectat problema de drept dezlegată de instanța de recurs în sensul de a se judeca procesul în contradictoriu cu Consiliul Local al comunei Recaș și a încălcat astfel dispozițiile art. 315 C. proc. civ.
Totodată se arată că s-au încălcat și dispozițiile Legii nr. 7/ 1996 a cadastrului și publicității imobiliare și ale Ordinului nr. 2371/C/1997 emis de Ministerul Justiției în care se prevede că "procedura de înscriere în cartea funciară este o procedură necontencioasă căreia i se aplică principiile și regulile specifice acestei proceduri speciale". Prin urmare, această procedură doar se completează cu dispozițiile procedurii necontencioase la care se referă art. 333 și urm. C. proc. civ.
Pe fond, recurentul menționează că nelegal, instanța de carte funciară a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilelor descrise în cerere pe numele Statului Român, câtă vreme prin H.G. nr. 977/2002 a fost aprobat inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Timiș.
Referitor la parcela nr. top 4827 din C.F. nr. 4008 Recaș eroarea a fost posibilă datorită extrasului de C.F. nr. 36971 eliberat la data de 25 mai 1997, în care Biroul de Carte Funciară a menționat greșit numărul topografic 4872 în loc de 4827, inversând ultimele două cifre.
Din compararea extrasului de C.F. nr. 36971 și a C.F. nr. 4008 Recaș rezultă că la poziția 32, partea I figurează același imobil, respectiv "intravilan cu casă nr. 324".
Fiind evidentă eroarea, aceasta putea fi îndreptățită în cadrul operațiunii de intabulare, așa încât, nelegal, a fost respins acest petit din cererea de intabulare.
Recursul este nefondat.
Instanța de recurs, casând decizia tribunalului și dispunând citarea în cauză a Consiliului Local al municipiului Recaș pentru ca operațiunile de înscriere în cartea funciară să-i fie opozabile, nu a "dezlegat o problemă de drept" în înțelesul art. 315 alin. (1) C. proc. civ. ci mai degrabă a suplinit, din oficiu, lipsurile din cererea recurentului-petent de a indica și alte persoane care să fie chemate înaintea instanței.
Constatând că printr-un asemenea procedeu se încalcă principiul disponibilității procesului civil și dispozițiile art. 294 alin. (1) C. proc. civ., instanța de rejudecare a apelului nu a încălcat în nici un mod dispozițiile art. 315 C. proc. civ.
Pe fond, din cererea adresată Judecătoriei Timișoara, Biroul de Carte Funciară, petentul nu a solicitat expres ca să se intabuleze dreptul de proprietate asupra imobilelor descrise pe numele său și fiind știut că reprezintă statul în teritoriu, acestea au fost intabulate în proprietatea Statului Român, la care a făcut numeroase referiri în motivarea petiției. Din această perspectivă, nu s-au încălcat dispozițiile actelor normative pe care recurentul le menționează în cererea de recurs.
Cu privire la eroarea privind parcela cu nr. top 4827, petentul putea cere înscrierea în cartea funciară după ce obținea în prealabil îndreptarea acestei greșeli materiale, așa încât și această critică este neîntemeiată.
Față de cele ce preced și în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de petentul Consiliul județean Timiș a fost respins ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 1605/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1603/2005. Civil → |
---|