ICCJ. Decizia nr. 1662/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1662
Dosar nr. 2170/200.
Şedinţa publică din 3 martie 2005
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
T.C. şi T.C.M. în calitate de pârâţi în contradictoriu cu M.P.S., M.D.S. în calitate de reclamanţi şi Consiliul Local Iaşi în calitate de pârât a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 23.008 din 18 noiembrie 2002 a Judecătoriei Iaşi (dosar nr. 22858/2002) a deciziei civile nr. 689 din 7 mai 2003 a Tribunalului Iaşi (dosar nr. 3803/2003) a sentinţei civile nr. 1755 din 9 iulie 2003 a Tribunalului Iaşi (dosar nr. 6911/2003) şi deciziei comerciale nr. 1200 din 18 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Iaşi (dosar nr. 4267/2003).
Se susţine că între aceste hotărâri judecătoreşti există contrarietate în sensul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Revizuienţii solicită revizuirea ultimei hotărâri, deciziei nr.1200 din 18 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Iaşi „deoarece a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 C. proc. civ.....".
Examinând cererea de revizuire se constată.
Prin sentinţa civilă nr. 23.008 din 18 noiembrie 2002 a Judecătoriei Iaşi a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Iaşi, s-a declinat competenţa de soluţionare a capătului de cerere privind constatarea nulităţii deciziei nr. 27/1989 emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Iaşi, în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia contencios administrativ; s-a disjuns şi suspendat judecarea capătului de cerere privind nulitatea actului de vânzare-cumpărare nr. 37/1997.
Prin Decizia civilă nr. 689 din 7 mai 2003 Tribunalul Iaşi a respins recursul reclamanţilor împotriva sentinţei civile nr. 23.008 din 18 noiembrie 2002 a Judecătoriei Iaşi, pe care o menţine.
Tribunalul Iaşi, în judecarea capătului de cerere privind constatarea nulităţii deciziei nr. 27 din 28 ianuarie 1989 emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al judeţului Iaşi, prin sentinţa civilă nr. 1755 din 9 iulie 2003, respinge acţiunea introdusă de reclamante.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia comercială nr. 1200 din 18 noiembrie 2003, admite recursul reclamantelor. Casează sentinţa civilă nr. 1755 din 9 iulie 2003 şi trimite dosarul la Judecătoria Iaşi, pentru rejudecarea cauzei.
În această fază procesuală, pârâţii formulează cererea de revizuire.
Conform art. 322 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere… pct. 7, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanţa de recurs.
Raţiunea existenţei acestui motiv de revizuire este aceea de a se evita încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat.
Potrivit art. 1201 C. civ., este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcute de ele sau în contra lor în aceeaşi calitate.
Deşi excepţia lucrului judecat are un caracter absolut, putând fi ridicată şi din oficiu, chiar direct în instanţa de recurs (art. 166 C. proc. civ.) totuşi se poate ajunge uneori, ca în cauze deosebite, să se pronunţe hotărâri potrivnice.
Instanţa de revizuire nu face însă o judecată propriu-zisă, nu exercită un control judiciar, adică nu apreciază care dintre cele două hotărâri contradictorii este justă pentru a o anula pe cealaltă, ci se anulează, pur şi simplu, ultima hotărâre, adică aceea care s-a dat cu încălcarea lucrului judecat.
În cauză nu sunt îndeplinite condiţii legale menţionate.
Hotărârea a cărei revizuire se cere nu vizează fondul litigiului, ci casează o hotărâre a tribunalului şi trimite cauza spre soluţionare judecătoriei. Între părţi nu s-au purtat două procese cu îndeplinirea condiţiilor art. 1201 C. civ., hotărârile pronunţate vizând acelaşi litigiu.
Problemele privind competenţa de soluţionare a litigiului de către o instanţă sau alta nu pot constitui temei de revizuire, pentru motivele arătate cu ocazia expunerii privind condiţiile legale necesare pentru exercitarea căii de atac a revizuirii, întemeiată pe prevederile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.
Faţă de cele ce preced, cererea de revizuire urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de T.C. şi T.C.M. împotriva deciziei comerciale nr. 1200 din 18 noiembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi.
Obligă pe revizuienţii T.C.M. şi T.C. să plătească intimaţilor M.P.S. şi M.D.S. suma de 20.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1695/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1633/2005. Civil → |
|---|
