ICCJ. Decizia nr. 170/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la nr. 2024 din 8 iulie 2003 a Judecătoriei Roșiori de Vede P.N. și P.M. au solicitat instanței anularea formelor de executare pornite împotriva lor pentru suma de 550.000 lei cheltuieli judiciare, fiind nemulțumiți de modul în care a fost soluționată plângerea formulată de aceștia și soția sa P.M. având ca obiect tulburarea de posesie și distrugere și faptul că a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1736 din 12 august 2003 Judecătoria Roșiori de Vede a respins ca nefondată contestația la executare formulată de P.N. și P.M., reținând în esență că susținerile contestatorilor vizează nelegalitatea hotărârilor penale în legătură cu care au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare.
Instanța ținând seama în conformitate cu art. 94 pct. 1 și 3 C. proc. civ. că titlul executoriu este o hotărâre judecătorească, prin care în temeiul art. 192 C. proc. civ., contestatorii au fost obligați la cheltuieli judiciare, a conchis că pe calea contestației la executare nu se poate proceda la examinarea titlului.
Prin decizia nr. 786 R din 6 noiembrie 2003 Tribunalul Teleorman a respins ca nefondat, pentru aceleași considerente, recursul formulat de contestatorul P.N. împotriva sentinței nr. 1736 din 12 august 2003 a Judecătoriei Roșiori de Vede, reținând că, în conformitate cu art. 399 C. proc. civ., pe calea contestației la executare nu pot fi invocate apărări de fond împotriva titlului executoriu dacă acesta este emis de o instanță judecătorească.
împotriva deciziei nr. 786 R/2003 a Tribunalului Teleorman P.N. și M. au declarat recurs la înalta Curte de Casație și Justiție criticile de nelegalitate și netemeinicie vizând faptul că executarea sumei de 550.000 lei reprezentând cheltuieli nu are la bază o hotărâre judecătorească sau o hotărâre a unui organ jurisdicțional.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 402 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea pronunțată cu privire la contestație se dă fără drept de apel cu excepția hotărârii pronunțate în temeiul art. 4001C. proc. civ. (care vizează împărțirea bunurilor comune) și art. 401 alin. (2) (care face referire la contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit).
în speță, contestația formulată de P.N. și P.M. nu se încadrează în nici una din ipotezele prevăzute de art. 4001 _i art. 401 alin. (2) astfel că sentința nr. 1735/2003 pronunțată în contestația la executare de Judecătoria Roșiori de Vede este supusă numai recursului care a fost deja soluționat de Tribunalul Teleorman prin decizia nr. 786 din 4 noiembrie 2003.
Așa fiind, recursul de față declarat împotriva deciziei nr. 786/2003 a Tribunalului Teleorman de contestatorii P.N. și P.M. a fost respins ca inadmisibil.
| ← ICCJ. Decizia nr. 238/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 171/2005. Civil → |
|---|
