ICCJ. Decizia nr. 152/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la 20 aprilie 2004 V.M. a formulat contestație cu privire la "componența Biroului Electoral Central asupra modului de organizare, pentru nelegalitatea și neconstituționalitatea sa".
Mai precis contestă investitura tuturor judecătorilor înaltei Curți de Casație și Justiție de a fi membri în Biroul Electoral Central.
Contestatorul arată, în esență, că, conform Constituției revizuite, funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Se mai susține că judecătorul nu poate emite acte de putere publică de altă natură decât judecătorească. De aici ar rezulta că, în calitate de membru al Biroului Electoral Central, un judecător nu poate emite și nu poate înfăptui decât acte de justiție, iar justiția se înfăptuiește, se realizează prin intermediul înaltei Curți de Casație și Justiție și a celorlalte instanțe judecătorești, or, Biroul Electoral Central nu este o astfel de instanță.
Pe parcursul soluționării contestației a fost ridicată de către contestator excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 67/2004, potrivit cărora: (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și 11 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale.
(2) Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de către Președintele înaltei Curți de Casație și Justiție, dintre judecătorii în exercițiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președinte și consultantul șef al înaltei Curți de Casație și Justiție, care constituie actul de investire. Data ședinței pentru tragerea la sorți se aduce la cunoștința publică prin presa scrisă și audiovizuală de către președintele înaltei Curți de Casație și Justiție, cu cel puțin 24 de ore înainte.
(3) în termen de 24 de ore de la investire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia.
(4) în termen de 24 de ore de la alegerea Biroului Electoral Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.
(5) în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile județene în cel puțin 18 județe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11 membri.
Completarea se face în funcție de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile județene de către partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, iar în caz de egalitate prin tragere la sorți.
Se susține, în motivare, de către contestator că prevederile legale suscitate contravin art. 125 alin. (3) și art. 126 alin. (1) și (5) din Constituție.
Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004 a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de contestator.
Analizând contestația astfel cum a fost formulată de contestator, ținând seama și de decizia Curții Constituționale care este definitivă și obligatorie, această instanță o consideră nefondată.
Rolul Biroului Electoral Central este acela de a veghea la buna organizare și desfășurare a alegerilor și la stabilirea corectă a rezultatului voturilor. Cu privire la componența acestuia legiuitorul a optat, ca alături de reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale să facă parte și șapte judecători de la înalta Curte de Casație și Justiție.
Funcția de judecător la această instanță nu este incompatibilă cu calitatea de membru al Biroului Electoral Central, deoarece aceasta din urmă reprezintă o împuternicire legală de a face parte dintr-un organism electoral. Incompatibilitatea presupune exercitarea concomitentă a două funcții publice de neconciliat. Or, judecătorul desemnat, în condițiile legii, în calitate de membru ai Biroului Electoral Central nu mai desfășoară activitate de judecată la înalta Curte de Casație și Justiție. De altfel, în perioada în care funcționează ca membru al Biroului Electoral Central judecătorul este considerat detașat [art. 116 alin. (2) din Legea nr. 67/2004], detașare ce exclude situația de incompatibilitate.
în ce privește modul de desemnare a celor șapte judecători în Biroul Electoral Central se constată, examinând originalul procesului-verbal încheiat la 19 aprilie 2004, că au fost respectate prevederile legale menționate.
Față de cele ce preced, contestația a fost respinsă ca nefondată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 204/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 169/2005. Civil → |
|---|
