ICCJ. Decizia nr. 1898/2005. Civil
Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 91 din 2 octombrie 2003, Tribunalul Giurgiu a admis acțiunea introdusă de reclamanții S.M. și S.S., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al municipiului Giurgiu și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de D.G.F.P. Giurgiu și, în baza art. 36 din Legea nr. 33/1994, s-a dispus retrocedarea către reclamanți a imobilului situat în Giurgiu, compus din teren în suprafață de 290 mp și construcție în suprafață de 78,84 mp. S-a constatat că imobilul nu a fost utilizat în termen de 1 an potrivit cu scopul pentru care a fost preluat de stat, că reclamanții sunt adevărații proprietari ai bunului și că efectele Decretului de expropriere nr. 329/1985 sunt nule.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că imobilul proprietatea reclamanților, situat în Giurgiu, compus din teren în suprafață de 290 mp și construcția în suprafață de 78,84 mp a fost expropriat prin Decretul nr. 329/1985 pentru construirea de blocuri de locuințe, însă nu s-a întocmit proces verbal de evaluare și preluare, iar reclamanții au continuat să-l folosească.
Imobilul nu a fost utilizat în termen de un an potrivit scopului pentru care a fost preluat de stat.
Prin decizia civilă nr. 435 A din 8 martie 2004, Curtea de Apel București a admis apelul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P. Giurgiu și a schimbat în tot hotărârea apelată, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanți.
Instanța de apel a reținut că reclamanții nu au făcut dovada dreptului lor de proprietate asupra imobilului a cărui retrocedare o cer.
Aceștia au dat o declarație, la data de 7 aprilie 1985, prin care au consimțit ca imobilul proprietatea lor să fie expropriat, însă această declarație nu face dovada titlului lor de proprietate. Or, pentru a se verifica dacă scopul exproprierii a fost îndeplinit era necesar ca reclamanții să facă dovada existenței dreptului lor de proprietate.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții. Aceștia, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arată care este obiectul cererii cu judecata căreia a fost investit tribunalul, susțin că în mod corect instanța de fond le-a admis cererea și precizează că nu au fost despăgubiți.
Recursul este nul.
Potrivit art. 3021lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs sunt arătate limitativ de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.
în speță, reclamanții-recurenți nu s-au conformat exigențelor cerute de art. 302,art. 304 C. proc. civ. în cererea de recurs, formulată în termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ., aceștia invocă art. 304 pct. 9 C. proc. civ., însă nu formulează critici care să facă posibilă încadrarea în motivul de recurs invocat. Afirmațiile recurenților au caracter general, nefiind structurate din punct de vedere juridic.
Cererea de recurs în care, fiind arătat obiectul acțiunii, se susține că hotărârea tribunalului este corectă și că recurenții nu au primit despăgubiri, nu este susceptibilă de a fi examinată în fond, raportat la soluția respingerii acțiunii pentru faptul că reclamanții nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului la data exproprierii, pronunțată prin hotărârea recurată.
Prin urmare, constatându-se că susținerile recurenților nu fac posibilă încadrarea într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., s-a constatat nul recursul declarat de reclamanți.
← ICCJ. Decizia nr. 189/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1850/2005. Civil → |
---|