ICCJ. Decizia nr. 1915/2005. Civil

Prin sentința civilă nr. 4126 din 19 aprilie 2004, Judecătoria Cluj Napoca a admis acțiunea formulată de reclamantul R.G., în contradictoriu cu B.N.R. și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice.

S-a dispus restituirea în natură a bunurilor aflate în arhiva B.N.R., sucursala București, expertizate tehnic: sub nr. 27640 - 9, inventarul nr. 89630/1978 cu excepția poziției 6, pentru care se va plăti contravaloarea cantității de 1,19 grame aur fin; sub nr. 27327 - 2, inventarul nr. 215965/1977; sub nr. 27245 - 18, inventarul nr. 214483/1977, sub nr. 28853 - 16, inventarul nr. 157310/1975; sub nr. 27693 - 3, inventarul nr. 0102/1978, cu excepția poziției 13 pentru care se va plăti contravaloarea cantității de 0,10 grame aur fin; sub nr. 29438 - 15, inventarul nr. 161019/1989.

A fost obligată pârâta să plătească contravaloarea bunurilor (monede) expertizate tehnic cu nr. 24406 - 16, conform inventarului nr. 24406 - 16 reprezentând cantitatea de 137,64 gr. aur fin.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Statul Român prin B.N.R., iar Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 126/R din 8 septembrie 2004, admițând excepția necompetenței materiale a tribunalului, a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Cluj.

S-a reținut că, potrivit art. 282 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 58/2003, hotărârile date în primă instanță de judecătorie și tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel și că, în speță, hotărârea fiind pronunțată de Judecătoria Cluj, calea de atac este apelul, iar instanța competentă să soluționeze cererea este Curtea de Apel Cluj.

Primind dosarul, Curtea de Apel Cluj, prin încheierea nr. 1760/R din 9 decembrie 2004, a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea Tribunalului Cluj și constatând ivit conflictul negativ de competență a trimis dosarul înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a hotărî asupra conflictului.

Instanța înaintea căreia s-a ivit conflictul a reținut, că s-a recalificat calea de atac ca fiind recurs și nu apel, cum a reținut tribunalul, ca urmare a analizării acțiunii prin care s-a solicitat restituirea cantității de 462 grame aur, a cărui valoare, calculată prin luarea în considerare a prețului de 398.000 lei gramul aur fin, era la data înregistrării cererii de 183.876.000 lei. Raportat la această valoare și la dispozițiile art. 2821C. proc. civ., în vigoare la data pronunțării hotărârii recurate, această hotărâre era supusă căii de atac a recursului.

înalta Curte, în baza art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va stabili competența în favoarea Tribunalului Cluj, pentru următoarele considerente.

Reclamanții au investit instanța de fond cu soluționarea unei cereri care are ca obiect restituirea în natură sau prin acordarea de despăgubiri a unor obiecte din aur, în greutate totală de 462 gr, preluate abuziv.

Cererea, introdusă de reclamanți pe cale principală, privește predarea unor bunuri mobile în valoare de 199.825.626 lei sau plata contravalorii lor, deoarece la data înregistrării acțiunii (19 decembrie 2003) valoarea unui gram de aur, menționată în actul aflat la fila 8 din dosarul Curții de Apel Cluj, era de 432.523 lei.

Or, art. 2821C. proc. civ., în reglementarea de la data pronunțării hotărârii atacate, avea următorul conținut "Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, obligații de plată a unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în valoare de până la 200 milioane lei inclusiv, acțiunile posesorii, cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea unor măsuri asiguratorii, precum și în alte cazuri prevăzute de lege".

Prin urmare, raportat la obiectul acțiunii, conform textului citat, hotărârea atacată este supusă numai recursului, iar conform art. 2 alin. (3) C. proc. civ., modificat prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 195/2004 și art. II din această lege, în vigoare la data înregistrării declarației de recurs, 28 iunie 2004, competent să soluționeze recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care nu sunt supuse apelului, este tribunalul.

Pentru considerentele expuse competența de soluționare a recursului a fost stabilită în favoarea Tribunalului Cluj, căruia i s-a trimis dosarul pentru judecarea cererii de recurs.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1915/2005. Civil