ICCJ. Decizia nr. 1924/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin plângerea înregistrată la nr. 6055/2002, reclamanții B.I. și B.R. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Primăria municipiului Alexandria și SC E. Oltenia SA, SDFEE, sucursala Alexandria, să se anuleze dispoziția nr. 247 din 4 octombrie 2002, emisă de primarul municipiului Alexandria, prin care le-a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 960 mp și a casei de locuit construită pe acest teren.
Tribunalul Teleorman, prin sentința civilă nr. 3668 din 16 decembrie 2002, a respins ca nefondată cererea reclamanților.
S-a reținut că reclamanții nu au fost proprietarii casei de locuit și terenului în suprafață de 960 mp, expropriate prin Decretul Consiliului de Stat nr. 477/1979, proprietarul fiind M.G., care nu este autorul reclamanților, astfel încât aceștia nu sunt îndreptățiți să solicite restituirea imobilului, deoarece nu au calitate procesuală activă.
împotriva acestei sentințe reclamanții au declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 300/A din 23 mai 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a fost respins ca nefondat, menținându-se sentința tribunalului.
Reclamanții au declarat recurs împotriva acestei hotărâri, susținând, în esență, că greșit instanțele au reținut lipsa calității lor procesuale active, faptul că nu au dovedit calitatea de proprietari ai imobilului.
în temeiul art. 305 C. proc. civ., reclamanții recurenți au depus în susținerea recursului un act nou, respectiv sentința civilă nr. 1259 din 16 aprilie 2003, pronunțată de Judecătoria Alexandria în dosarul civil nr. 596/2003, prin care aceștia susțin că fac dovada calității lor de proprietari ai imobilului.
Recursul este nefondat.
Așa cum corect a reținut și curtea de apel, recurenții reclamanți nu au calitate procesuală activă, întrucât ei nu au făcut dovada proprietății asupra imobilului în cauză, care a fost expropriat de la M.G.
Astfel, depunerea la dosar a sentinței civile nr. 1259 din 16 aprilie 2003, pronunțată de Judecătoria Alexandria, care nu este irevocabilă, nu poate fi avută în vedere, întrucât reclamanții încearcă, post factum, să-și dovedească calitatea de proprietari ai imobilului.
Pentru ca această hotărâre să fi putut influența soluția cauzei, ea ar fi trebuit depusă încă de la instanța de fond; or, la data judecării cauzei în fond, respectiv 16 decembrie 2002, sentința menționată nici nu exista, deoarece acțiunea reclamanților a fost înregistrată ulterior judecării în fond a prezentei cauze, la 5 februarie 2003, iar sentința nr. 1259 s-a pronunțat la 16 aprilie 2003.
Față de cele menționate, urmează a se constata că dispoziția emisă de Primarul Municipiului Alexandria, prin care s-a respins cererea reclamanților privind acordarea de despăgubiri pentru imobil este legală și temeinică, ca, de altfel, și hotărârea pronunțată de instanța de fond, deoarece, la acea dată reclamanții nu dovediseră că sunt proprietarii imobilului; de asemenea, legală este și hotărârea curții de apel, care a menținut sentința tribunalului.
în consecință, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1921/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1880/2005. Civil → |
|---|
