ICCJ. Decizia nr. 2884/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 504 din 16 decembrie 2003 Judecătoria Toplița a admis acțiunea reclamantului Consiliul Local Toplița prin executivul său Primăria Municipiului Toplița, împotriva pârâților P.D. și P.I. și în parte cererea de intervenție formulată de intervenienții T.P., I.A., S.O., M.E., M.A.L., M.V., M.I., Z.V., C.I., B.S., B.F.
Pârâții au fost obligați să desființeze gardul și amenajarea zidului din piatră ridicat pe carosabilul străzii T. pe segmentul ce face legătura acesteia cu strada A.I. din municipiul Toplița. Pârâții au mai fost obligați la plata de daune cominatorii de 100.000 lei/zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la îndeplinirea obligației lor.
S-a dispus rectificarea înscrisei în C.F. nr. 7731 Toplița nr. top 9578/2/2/2 teren în suprafață de 750 mp în sensul transcrierii terenului pe domeniul public al municipiului Toplița.
Pârâții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța a reținut că strada Târgului, în litigiu, face parte din domeniul public al orașului Toplița, fiind deschisă până în anul 2002 circulației publice.
Acest fapt rezultă din Hotărârea nr. 49/2001 a Consiliului Local Toplița, situație reținută și în mai multe hotărâri judecătorești (sentința civilă nr. 952 din 17 septembrie 1996 a Judecătoriei Toplița, decizia civilă nr. 3003 din 7 mai 1997 a Tribunalului Harghita, decizia civilă nr. 100 din 3 februarie 2000 a Curții de Apel Târgu-Mureș, decizia civilă nr. 138 din 3 martie 1994 a Curții de Apel Târgu-Mureș; decizia civilă nr. 871 din 8 noiembrie 2004 a Curții de Apel Târgu-Mureș) se concluzionează de instanța de fond că față de starea de fapt reținută prin hotărârile judecătorești menționate nu poate fi reținută o altă stare de fapt.
Curtea de Apel Târgu-Mureș, prin decizia civilă nr. 164 din 16 martie 2004 a admis apelul declarat de pârâții P.D. și P.I. împotriva sentinței civile nr. 504 din 16 decembrie 2003 a Judecătoriei Toplița pe care o schimbă în sensul că respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de Consiliul Local Toplița prin Primăria Toplița precum și cererea de intervenție formulată de intervenienții menționați.
Instanța de apel a reținut că prin decizia nr. 846 din 18 septembrie 2001 a Curții de Apel Târgu-Mureș a fost admisă acțiunea formulată de P.D. și P.I. în contradictoriu cu Primăria orașului Toplița, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, aceasta fiind obligată să valideze suprafața de 6171 mp și să pună reclamanta în posesia acestei suprafețe prin eliberarea adeverinței de proprietate. în considerentele acestei decizii se arată că în realitate nu este vorba de un drum, ci în perioada existenței C.A.P.- ului era o potecă de circa 50 m lungime și o lățime de 3 m, potecă ce traversa terenul casei de locuit și anexelor gospodărești proprietatea familiei P.
Terenul pe care se pretinde a fi deschis drum, conchide instanța de apel, este proprietatea pârâților și ei sunt îndreptățiți să-și construiască gard împrejmuitor.
împotriva hotărârii instanței de apel au declarat recurs:
1. Consiliul Local Toplița prin executivul său Primăria Municipiului Toplița. Au fost invocate motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 1, 7 și 8 C. proc. civ. și se solicită casarea/modificarea deciziei atacate și menținerea sentinței instanței de fond.
Se susține în esență că pârâții au blocat un drum, respectiv strada T., deci o cale de acces al cărei proprietar tabular în anul 1990 era C.A.P. Toplița, aplicându-se greșit prevederile legale în domeniul proprietății.
2. Intervenienții T.P., I.A., L.I., S.O., M.E., M.A.L., M.V., M.I., Z.V., C.I., B.S., B.F. Au fost invocate motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ. și se solicită casarea hotărârii atacate și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond.
Se susțin, în esență, că din hotărârile judecătorești anterioare rezultă că strada T. nu putea fi blocată mai ales că pentru acea porțiune de teren nu s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea soților P.
Recursurile sunt fondate.
Prin recursurile declarate s-a solicitat corecta aplicare a legii și menținerea soluției instanței de fond.
Numai că, potrivit art. 314 C. proc. civ. Curtea Supremă de Justiție (azi înalta Curte de Casație și Justiție) hotărăște asupra fondului pricinii și casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost pe deplin stabilite.
Or, în cauză, atât instanța de fond cât și cea de apel s-au bazat pe probe administrate în alte procese, rezultatul fiind pronunțarea unor hotărâri contradictorii în acest litigiu.
Deși ambele instanțe și-au motivat soluția invocând și hotărârile judecătorești pronunțate în alte cauze nu au pus în discuția părților existența unei eventuale autorizații de lucru judecat.
Așadar, practic, în prezenta cauză nu au fost administrate probe noi, cu excepția probei cu interogatoriu.
Față de obiectul litigiului și susținerilor părților se impunea ordonarea unei expertize care să analizeze evoluția în timp a planului de urbanism al orașului în zona de interes, concordanța acestuia cu situația din teren înainte de închiderea drumului și după această închidere; să examineze dacă în suprafața de teren pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate al pârâților a fost inclusă și porțiunea de drum în litigiu; să stabilească ce prejudicii se creează părților prin închiderea drumului ori prin lăsarea liberului acces și cum pot ajunge intervenienții la locuințele lor în cele două ipoteze (avantaje, dezavantaje); să prezinte schițe clare, explicite, privind situația din teren, trecută și prezentă, (adică din vremea când terenul aparținea C.A.P.- ului Toplița, după aplicarea Legii nr. 18/1991, înainte de reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâților, după închiderea drumului, posibilitatea trecută și actuală de acces al intervenienților la proprietatea lor din str. T.).
Numai după stabilirea deplină a situației de fapt se vor putea aplica prevederile legale în materie, raportate la starea de fapt stabilită.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 C. proc. civ., cu referire la art. 314 C. proc. civ., au fost admise ambele recursuri, a fost casată decizia atacată și a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiași curți de apel.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2897/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2795/2005. Civil → |
|---|
