ICCJ. Decizia nr. 294/2005. Civil
| Comentarii |
|
H.V. prin mandatar P.V. a chemat în judecată pe D.O. solicitând ca în contradictoriu cu pârâta să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare cu privire la terenul în suprafață de 0,26 ha situat în intravilanul satului Șerbăuți, comuna Calafindești, județul Suceava cu vecinătățile precizate în înscris.
în motivarea acțiunii reclamantul a susținut că a împrumutat-o pe pârâtă, care este mătușa sa, cu diferite sume de bani începând cu 30 octombrie 2003 iar aceasta a garantat cu terenul în dispută și la 22 februarie 2001 între părți a intervenit un antecontract de vânzare-cumpărare prin care D.O. i-a înstrăinat menționatul teren la preț fiind înscrise sumele de 300 dolari SUA și 800 franci elvețieni.
A mai precizat reclamantul că dintr-o eroare, la cumpărător a fost trecut tatăl său H.G. în realitate cumpărătorul terenului fiind reclamantul care a plătit și prețul.
Judecătoria Rădăuți prin sentința civilă nr. 2452 din 18 septembrie 2003 a respins acțiunea cu motivarea că reclamantul nu a probat existența între părți a unei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare. Mai mult, prin sentința civilă nr. 1127 din 2 aprilie 2003 a Judecătoriei Rădăuți în contradictoriu cu H.G. și H.V. la cererea pârâtei-reclamante D.O., s-a desființat și antecontractul de vânzare-cumpărare din 22 februarie 2001, hotărâre rămasă definitivă prin decizia nr. 1304 din 1 iulie 2003 a Tribunalului Suceava, secția civilă.
Curtea de Apel Suceava, secția civilă, prin decizia nr. 601 din 11 martie 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul H.V. împotriva sentinței civile nr. 2452 din 18 septembrie 2003 a Judecătoriei Rădăuți.
în motivarea soluției instanța a reținut că între părți au fost încheiate mai multe convenții de împrumut, reclamantul fiind împrumutătorul și pârâta împrumutată, respectiv la 23 iulie 1997 pentru 300 dolari SUA, la 30 octombrie 2000 pentru 8000 franci elvețieni și la 1 decembrie 2000 pentru 800 franci elvețieni însă clauzele inserate în menționatele înscrisuri nu puteau fi interpretate ca reprezentând un antecontract de vânzare-cumpărare pentru terenul în dispută cât timp nu a fost stabilit un preț care să fi fost plătit integral, iar terenul nu a fost predat de pârâtă reclamantului. De altfel, pârâta a dobândit menționatul teren, urmare unui partaj succesoral prin sentința civilă nr. 1019 din 23 martie 2001 a Judecătoriei Rădăuți, posterior convențiilor de împrumut încheiate cu reclamantul.
în fine, antecontractul de vânzare-cumpărare din 22 februarie 2001 a fost desființat prin hotărâre judecătorească devenită irevocabilă la 28 ianuarie 2004 prin Decizia nr. 74/2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă.
împotriva deciziei nr. 601 din 11 martie 2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, a declarat recurs reclamantul H.V. considerând-o nelegală și netemeinică pentru că deși a împrumutat-o pe pârâtă cu sumele de bani indicate în convențiile depuse în copie la dosar, iar pârâta prin întâmpinare la instanța de fond a recunoscut datoria, instanța nu i-a validat antecontractul de vânzare-cumpărare și în plus l-a obligat și la cheltuieli de judecată.
Pe de altă parte, instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare întrucât a soluționat pricina în lipsa lui deși s-a prezentat la 18 septembrie 2003 la Judecătoria Rădăuți, și nu i s-a încuviințat amânarea pronunțării soluției deși a depus concluzii scrise prin care și-a modificat pretențiile în sensul că a solicitat restituirea împrumutului recunoscut de pârâtă. De asemenea, nu i-a fost încuviințată cererea formulată prin acțiune de chemare a pârâtei la interogator și astfel a fost defavorizat întrucât nu s-a putut apăra.
Criticile recurentului pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
Din dosar a rezultat că prin mai multe înscrisuri sub semnătură privată, reclamantul H.V. a împrumutat-o pe pârâta D.O. cu diferite sume de bani, la 23 iulie 1997, 30 octombrie 2000 și 1 decembrie 2000, pârâta înțelegând să garanteze ultimele două împrumuturi cu terenul de 26 ari situat în satul Șerbăuți, comuna Calafindești, județul Suceava (f. 4-7 dos. nr. 3303/2003). Ulterior, la 22 februarie 2001 între tatăl reclamantului, H.G. și pârâta D.O. a intervenit un antecontract de vânzare-cumpărare pentru terenul în dispută la prețul de 300 dolari SUA și 800 franci elvețieni (f. 8 dos. nr. 3303/2003).
Din cele expuse rezultă că reclamantul nu a figurat ca parte în antecontractul de vânzare-cumpărare a cărui validare a solicitat-o și prin urmare corect instanța i-a respins acțiunea.
Pe de altă parte, menționatul antecontracat a și fost desființat prin hotărâre judecătorească irevocabilă, respectiv decizia nr. 74 din 28 ianuarie 2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, litigiul purtându-se între părinții reclamantului și pârâtă.
Referitor la susținerea recurentului potrivit căreia i-ar fi fost încălcat dreptul la apărare în fața instanței de fond este de menționat că acest aspect a fost invocat și în apel ocazie cu care s-a constatat că, la judecătorie reclamantul nu a fost prezent, iar mandatarul său s-a prezentat după închiderea dezbaterilor situație în care s-a procedat conf. art. 156 C. proc. civ., în sensul că s-a amânat pronunțarea pentru depunerea de concluzii scrise. Or, prin concluziile scrise, reclamantul nu și-a modificat acțiunea, în condițiile art. 132 C. proc. civ., ci făcând trimite la afirmațiile pârâtei din întâmpinare potrivit cărora (f. 15 dos. nr. 3303/2003) ar fi dispusă să-i achite datoria, s-a arătat de acord cu această ofertă (f. 29 dos. nr. 3303/2003).
Pe de altă parte, neadministrarea probei cu interogatoriul pârâtei, solicitată prin acțiune, nu poate fi imputată instanței de fond cât timp reclamantul nu a depus și chestionarul la care pârâta urma a răspunde și așa cum a reținut și instanța de apel pârâta recunoscuse prin întâmpinare că datora bani reclamantului.
în fine, obligarea reclamantui la plata cheltuielilor judiciare s-a făcut în conf. cu art. 274 C. proc. civ.
Față de cele ce preced, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 289/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 305/2005. Civil → |
|---|
