ICCJ. Decizia nr. 2982/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 4227 din 22 octombrie 2003, Judecătoria Bistrița a admis acțiunea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, în contradictoriu cu pârâții Direcția Regională Vamală Cluj, B.V., L.S.C. și P.C.V., dispunând anularea următoarelor înscrisuri falsificate: factura R 8154-M din 15 decembrie 1997, întocmită pe numele de G.S.; factura R 8154-M din 19 decembrie 1997, întocmită pe numele B.V., cu traducerea acesteia; procura autentificată sub nr. 4133/1997; nota de constatare nr. 10118 din decembrie 1997, întocmită pe numele de B.V.; chitanța de scutire de la plata taxelor vamale nr. 98380/1997; raportul de verificare și omologare nr. 5753/1997; contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 69/1998.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud a solicitat ca în dosarul nr. 532/P/1999, având ca învinuiți pe B.V., L.S.C. și P.C.V., să se dispună anularea înscrisurilor falsificate.
Pârâtul B.V. s-a repatriat în România, după care și-a valorificat adeverința de repatriere în favoarea învinuiților L.S.C. și M.C., care prin intermediul celorlalți învinuiți, au favorizat întocmirea de acte necorespunzătoare adevărului, cu scopul eludării taxelor vamale și înmatriculării unor autoturisme în evidențele IPJ Bistrița Năsăud.
Prin ordonanța din 11 septembrie 2003, față de învinuiți s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală pentru infracțiunile de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la această infracțiune, fals privind identitatea, uz de fals și participație improprie la fals intelectual, întrucât, din probele administrate în cauză, a rezultat că faptele constituie contravenții.
Prin urmare, în temeiul art. 184 C. proc. civ., s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate.
Apelul declarat de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 528/A din 5 martie 2004.
Instanța de apel a reținut că solicitările făcute de apelantă la instanța de fond nu pot fi calificate juridic drept cerere reconvențională, deoarece vizau aspecte legate de încadrarea juridică a faptelor și identitatea făptuitorilor, asupra cărora instanța civilă nu se putea pronunța.
împotriva acestei decizii, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Cluj, fără a invoca vreunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Recursul este nul.
Potrivit dispozițiilor art. 3021alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.
Conform art. 306 alin. (3) din același cod, indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea într-unul din motivele prevăzute de art. 304.
în recursul declarat, în termeni destul de vagi, pârâta susține că "problema" prezentată de ea prin întâmpinare este de competența organelor de urmărire penală .
Recurenta nu dezvoltă această susținere, iar afirmația vagă și generală pe care o face în cererea sa nu permite încadrarea în nici unul din motivele de recurs prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ., așa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 58/2003, aprobată prin Legea nr. 195/2004.
Pentru toate aceste considerente, înalta Curte a constatat nul recursul declarat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2985/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2933/2005. Civil → |
|---|
