ICCJ. Decizia nr. 3081/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 886 din 21 octombrie 2003, pronunțată de Judecătoria Orăștie a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta T.S. și a fost obligat pârâtul H.I. să-i recunoască dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 4193 mp, înscris în titlul de proprietate nr. 5933/59 din 26 octombrie 1993, să i-l lase în deplină proprietate și să-i plătească suma de 5.000.000 lei despăgubiri, precum și 4.903.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză, pârâtul ocupă o suprafață de 4193 mp din terenul proprietatea reclamantei, căreia îi datorează despăgubiri în cuantum de 5.000.000 lei, reprezentând contravaloarea producției de grâu obținută de pe acest teren.
Apelul declarat de pârât a fost admis, prin decizia nr.280 A din 25 februarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, a fost schimbată, în tot, sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii și a fost obligată reclamanta să-i plătească pârâtului suma de 3.804.000 lei cheltuieli de judecată.
Schimbând soluția instanței de fond, instanța de apel a reținut că reclamanta a revendicat terenul chemându-l în judecată numai pe pârât, iar nu și pe soția acestuia, care are calitatea de coproprietară a terenului învecinat celui ce formează obiectul cauzei, situație în care nu se poate susține că doar pârâtul îi încalcă reclamantei dreptul de proprietate.
împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs reclamanta, susținând că nu are relevanță faptul că terenul proprietatea pârâtului este intabulat și pe numele soției acestuia, că despăgubirile au avut ca temei legal convenția încheiată de părți la data de 4 decembrie 2002 și că nu a fost pusă în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a soției pârâtului.
Recursul este fondat.
Instanța de apel și-a motivat soluția pe aprecierea că, în cauză, se impunea citarea soției pârâtului.
Constatând, cu ocazia deliberării, că procesul nu putea fi soluționat decât în contradictoriu și cu soția pârâtului, instanța de apel trebuia să admită apelul și să caseze sentința cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, judecătoriei, pentru a dispune citarea și a acestei persoane, iar nu să respingă acțiunea, privând astfel părțile de un grad de jurisdicție.
în consecință, conform art. 313 C. proc. civ., recursul a fost admis, au fost casate ambele hotărâri și a fost trimisă cauza, spre rejudecare, Judecătoriei Orăștie.
Având în vedere motivul ce determină casarea hotărârilor, urmează a fi analizate, cu ocazia rejudecării, celelalte critici formulate de recurentă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3140/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3084/2005. Civil → |
|---|
