ICCJ. Decizia nr. 3264/2005. Civil
Comentarii |
|
Prin acțiunea adresată la data de 15 octombrie 2003 Judecătoriei Rădăuți, reclamantul L.V. a chemat în judecată pârâtul C.N. solicitând ca prin sentința ce se va pronunța:
- să se dispună obligarea acestuia de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie o suprafață de teren de 1 ar;
- să fie obligat pârâtul să ridice construcția provizorie ridicată pe această suprafață.
în motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este proprietarul unei suprafețe de 34 ari teren situat în comuna Horodnic de Sus iar pârâtul, prin mutarea abuzivă a gardului, i-a ocupat 1 ar și a construit o anexă, închizându-i accesul spre o parte a terenului.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
Judecătoria Rădăuți, prin sentința civilă nr. 269 din 2 februarie 2004, a respins acțiunea ca nefondată, reținând că susținerile reclamantului privind ocuparea de către pârât a unei porțiuni de teren nu au fost dovedite.
Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost respins ca neîntemeiat, cu o motivare similară celei a instanței de fond, prin decizia civilă nr. 1113 din 23 aprilie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Suceava.
Reclamantul a formulat recurs, criticând decizia în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând casarea cu trimitere în vederea rejudecării. A susținut că în mod nejustificat a fost decăzut din proba cu expertiză tehnică topografică.
A depus în recurs, ca act nou conform art. 305 C. proc. civ., titlul de proprietate asupra terenului în litigiu.
Recursul este fondat.
în mod cert, în contextul probator al cauzei, o expertiză tehnică topografică reprezintă un mijloc de dovadă util pentru aflarea adevărului și lămurirea situației de fapt. Instanța de fond, după ce a admis proba, a constatat că nu s-a depus la dosar înscrisul atestând plata de către reclamant a avansului din onorariul pentru expert și l-a decăzut din administrarea dovezii. în fața instanței de apel reclamantul a reiterat solicitarea de a se efectua expertiza și a depus dovada achitării sumei reprezentând avans din onorariul expertului. în mod nejustificat și fără nici o motivare, încălcând prevederile art. 292 C. proc. civ., instanța de apel a respins cererea apelantului reclamant.
Așa fiind, înalta Curte, constatând că administrarea probei a fost greșit respinsă iar instanțele au manifestat în general lipsă de rol activ în sensul art. 129 alin. (5) C. proc. civ., a fost admis recursul și în baza art. 312 alin. final și art. 313 C. proc. civ. a casat decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de apel.
← ICCJ. Decizia nr. 3319/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3142/2005. Civil → |
---|