ICCJ. Decizia nr. 3316/2005. Civil
| Comentarii |
|
1. Prin dispoziția nr. 143/2003 intimata a respins cererea reclamantului având ca obiect măsuri reparatorii pentru steampurile preluate abuziv de stat, iar, tribunalul, prin sentința civilă nr. 327/2003 a anulat această dispoziție.
Curtea de apel, prin decizia nr. 462/A/2003 a schimbat, în tot, sentința și a respins contestația, în întregime, ca nefondată.
Reclamantul a declarat recurs, pe temeiurile din art. 304 pct. 6, 9, și 10 C. proc. civ., dar se invocă, în concret, numai motive de natura celor din art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Se susține, deci, că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 10/2001 relative în sfera noțiunii de imobil preluat abuziv de stat sunt aplicabile eronat în apel, în sensul că instalația de steampuri (de exploatare minieră) este un imobil prin încorporare, în sensul definit de art. 6 alin. (1) din lege și de art. 463 și urm. C. civ., astfel că reclamantul este persoană îndreptățită la măsurile reparatorii din Legea nr. 10/2001.
2. Recursul este nefondat.
2.1. Regimul juridic al bunurilor preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este prevăzut, diferențiat, în art. 6 din Legea nr. 10/2001.
Conform art. 6 alin. (1) noțiunea de bun imobil (supus acestei legi) cuprinde bunurile imobile prin natura lor (terenurile, construcțiile), cât și cele mobile, devenite imobile prin încorporare.
Recurentul susține că instalația de steampuri este un bun imobil prin încorporare, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile din art. 6 alin. (1) ale Legii nr. 10/2001.
Potrivit art. 462 C. civ. bunurile imobile se clasifică în trei categorii: prin natura lor, prin destinație și prin obiectul la care se aplică.
Atât doctrina, cât și jurisprudența au relevat că bunurile, privite în natura lor intrinsecă, sunt imobile (nemișcătoare) sau mobile (mișcătoare) după cum ele se țin sau nu de pământ (fie prin rădăcini, ca operă a omului sau a naturii, plantele, arborii, clădirile ș.a.). Rezultă, deci, că din categoria bunurilor imobilele prin natura lor fac parte pământul și toate lucrurile care, în mod natural sau artificial, sunt încorporate acestuia, după distincțiile date în art. 463-465 C. civ.
Astfel, fiind instanța de apel a făcut o corectă calificare juridică a bunului stabilind că acesta nu întrunește calitățile unui bun imobil prin încorporare, astfel că nu intră în categoria imobilelor prevăzute în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
2.2 Această instalație specială, însă, poate fi considerată un bun imobil prin destinație, devenit accesoriu al unui bun imobil prin natura lui (terenul minier), conform art. 468 C. civ.
Or, regimul juridic al bunurilor imobile prin distincție, adică al instalațiilor, utilajelor și alte asemenea, preluate de stat, în mod abuziv, a fost reglementată în art. 6 alin. (2) din aceeași lege.
Textul prevede că pentru asemenea bunuri se pot acorda măsuri reparatorii cu condiția că se dovedește existența lor și preluarea acestora de către stat, în afara cazului că au fost casate, înlocuite sau distruse.
Fără a proba preluarea efectivă de către stat, în condițiile Legii nr. 119/1948 de naționalizare a bogățiilor subsolului, ceea ce a atras încetarea dreptului persoanelor fizice de exploatare a câmpurilor aurifere din zona Roșia Montană, reclamantul, însă, afirmă expres că instalația de steampuri "a fost distrusă" (a se vedea motivele de apel). Or, chiar și numai în această ipoteză dispoziția din art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 îl exclude din categoria persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii.
în consecință, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3280/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3276/2005. Civil → |
|---|
