ICCJ. Decizia nr. 3558/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin notificarea nr. 1222 din 07 august 2001 P.I.P. a solicitat Primăriei municipiului București restituirea în natură a terenului în suprafață de 522 mp situat în București, expropriat prin Decretul nr. 404 din 29 aprilie 1967.
Primarul General al municipiului București a emis dispoziția nr. 1035 din 03 iunie 2003, prin care a restituit în natură solicitantului suprafața de 406 mp din terenul cerut.
Prin contestația din 29 septembrie 2003, P.I.P. a solicitat modificarea dispoziției de mai sus în sensul restituirii în natură a întregului teren.
Contestația a fost respinsă ca nefondată prin sentința civilă nr. 60 din 28 ianuarie 2004 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă.
Apelul declarat de contestator a fost admis prin decizia civilă nr. 462/A din 2 iunie 2004 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și litigii de muncă, sentința primei instanțe fiind schimbată în tot în sensul admiterii cererii și obligării municipiului București, prin Primarul General, să completeze dispoziția nr. 1035 din 3 iunie 2003 prin emiterea unei noi dispoziții motivate de restituire a diferenței de teren în suprafață de 116 mp.
Instanța de apel a reținut că printr-o expertiză extrajudiciară necontestată de părți s-a constatat că din întregul teren de 1900 mp expropriat de la contestator, poate fi restituită suprafața de 522,56 mp, constatare confirmată și printr-un înscris emanat de la pârât, probe care se coroborează cu lipsa răspunsului pârâtului la interogatoriul cerut de reclamant.
Municipiul București a declarat recurs prin Primarul General, solicitând casarea deciziei din apel pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și păstrarea sentinței primei instanțe.
Dezvoltând în fapt recursul, pârâtul susține că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, deoarece contravine adreselor Serviciului Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului București, fotografiilor aflate în dosarul de fond și concluziilor raportului de expertiză tehnică, potrivit cărora parcela solicitată este afectată parțial de un bloc de locuințe, de spațiul verde aferent blocului, de un post trafo, de un trotuar și o parcare aflate în vecinătatea postului trafo și este traversată de o rețea de termoficare în lungime de 17 ml.
Recursul nu este fondat.
Cazul de casare expres invocat, anume cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., operează numai în situațiile în care hotărârea atacată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Ori, pârâtul, prin dezvoltarea recursului, nu a enunțat nici una din ipotezele acestui motiv de recurs, nearătând în ce constă lipsa temeiului legal, încălcarea sau aplicarea greșită a legii, astfel că, practic, cazul de recurs invocat nu este motivat.
Referirile din dezvoltarea recursului, anume greșita interpretare a probelor indicate care ar atesta afectațiunea terenului contrar constatării instanței de apel, potrivit căreia terenul este liber și restituibil în natură, vizează eventuale erori săvârșite de instanța de apel asupra situației de fapt decurgând din greșeli în aprecierea probelor, ceea ce nu mai constituie motiv de recurs după abrogarea pct. 11 din art. 304 C. proc. civ. prin O.U.G. nr. 138/2000.
Asemenea susțineri nu pot fi încadrate nici în alte din cazurile de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ. prin aplicarea dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ.
Mai mult însă, susținerile pârâtului sunt în contradicție cu înseși dovezile la care se referă în dezvoltarea recursului, în special cu raportul de expertiză întocmit de ing. B.M. aflat la dosarul de primă instanță, prin care, avându-se în vedere toate afectațiunile indicare de pârât, s-a constatat că, din totalul terenului expropriat de 1900 mp, suprafața de 522,56 mp este liberă de orice sarcini.
Pentru toate cele ce preced, recursul a fost respins ca nefondat în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3595/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3466/2005. Civil → |
|---|
