ICCJ. Decizia nr. 4047/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4047
Dosar nr. 11673/200.
Şedinţa publică din 17 mai 2005
Cu privire la recursul declarat constată următoarele:
Judecătoria Vălenii de Munte, prin încheierea din 12 ianuarie 2004 dată în Camera de consiliu, a admis cererea formulată de Biroul executorului judecătoresc şi a încuviinţat executarea silită a sentinţei penale nr. 253 din 4 iunie 2003 a Judecătoriei Vălenii de Munte, definitivă, în favoarea creditorului R.C., faţă de debitorii R.I. şi R.D.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 464 din 23 februarie 2004 a anulat ca netimbrat apelul declarat de debitorii R.I. şi R.D. împotriva încheierii din 12 ianuarie 2004 a Judecătoriei Vălenii de Munte.
Creditorul R.C. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 464 din 23 februarie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti şi a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ..
În şedinţa publică din 17 mai 2005, Curtea, din oficiu a ridicat excepţia necompetenţei materiale a curţii de apel de soluţionare a apelului.
Recursul urmează să fie admis pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 3731 alin. (2) C. proc. civ., instanţa încuviinţează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu fără citarea părţilor.
Cu excepţia cazurilor în care legea dispune altfel, conform art. 373 alin. (1) C. proc. civ. instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.
Aşadar, în principiu, cererea de executare silită se soluţionează de judecătorie, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
Conform art. 721 C. proc. civ. „dispoziţiile codului de faţă alcătuiesc procedura de drept comun în materie civilă" iar din Cartea a III-a (art. 331-339 C. proc. civ.) sunt „Dispoziţiile privitoare la procedurile necontencioase".
Cererea de executare silită face parte din categoria acelora pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanţei fără însă să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană.
Aceste cereri cu caracter necontencios ţin de faza executării silite iar soluţionarea lor nu reprezintă o judecată propriu-zisă a instanţei. De aceea, revine preşedintelui instanţei, personal sau prin delegare de atribuţii competenţa de a le soluţiona.
Preşedintele instanţei sau judecătorul delegat soluţionează aceste cereri, cu caracter necontencios, pe cale de încheiere; această încheiere este supusă, potrivit art. 339 alin. (3) C. proc. civ. apelului ce revine în competenţa de soluţionare a tribunalului.
În consecinţă, cum în speţă apelul a fost judecat de o instanţă necompetentă, curtea de apel, urmează să se dispună casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei, conform art. 312 alin. (5) C. proc. civ., pentru judecarea apelului la tribunal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditorul R.C. împotriva deciziei nr. 464 din 23 februarie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza la Tribunalul Prahova, pentru soluţionarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4071/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4008/2005. Civil. îndreptare eroare... → |
|---|
