ICCJ. Decizia nr. 4265/2005. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4265
Dosar nr. 4254/200.
Şedinţa publică din 20 mai 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3580 din 27 aprilie 2004 a Judecătoriei Timişoara, a fost admisă acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamantul S.R.D. în contradictoriu cu B.N.R., sucursala Bucureşti şi Timişoara, fiind obligată aceasta la restituirea către reclamant a cantităţii de 2172,17 gr. aur constituită din bijuteriile menţionate la poz.1-3, 5-7, 9-11, 14-16, 18, 18 bis, 19, 20, 23-25, 27-29, 31-34 din procesul-verbal datat 23 august 1974 şi inventarul datat 4 octombrie 1974 întocmit de Inspectoratul de Miliţie Ilfov; au fost totodată obligate pârâtele la plata contravalorii cantităţii de 584,6 gr. aur, calculată la cursul Băncii Naţionale a României din ziua plăţii reprezentând bijuteriile ce se regăsesc la poziţiile 4, 12, 13, 7 bis, 8, 17, 17 bis, 21, 22, 26 şi 30 din procesul verbal şi inventarul anterior menţionate.
Prin aceeaşi hotărâre a fost respinsă acţiunea formulată şi precizată faţă de Ministerul Finanţelor Publice pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia.
Împotriva hotărârii Judecătoriei Timişoara a formulat apel B.N.R., sucursala Timiş, apelul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara.
Prin Decizia civilă nr. 2869 din 16 decembrie 2004 Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat în cauză în favoarea Tribunalului Timiş.
La rândul său Tribunalul Timiş, prin Decizia civilă nr. 276/R din 10 martie 2005 a declinat competenţa soluţionării apelului în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
Ivindu-se conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, spre a se pronunţa, în baza art. 22 alin. (3) C. proc. civ., cu regulator de competenţă.
În speţă, competenţa materială a instanţei, urmează a se stabili în funcţie de calificarea juridică a căii de atac incidentă, apel sau recurs, în litigiile patrimoniale având ca obiect al acţiunii, evaluările în bani, care depăşesc sau nu suma de 1 miliard de lei.
Împotriva sentinţei primei instanţe, B.N.R. a exercitat calea de atac a apelului la data de 17 august 2004, deşi obiectul acţiunii, evaluabil în bani, nu depăşea suma de un miliard de lei.
Or, în aceste condiţii, după data intrării în vigoare a Legii nr. 195/2004, respectiv 29 mai 2004, cauzele al căror obiect evaluabil în bani nu depăşeşte suma de un miliard lei, pot fi atacate numai cu recurs, iar potrivit aceleiaşi legi, instanţa competentă să judece recursul este instanţa ierarhic superioară primei instanţe, în speţă Tribunalul Timiş.
În atare situaţie, instanţa supremă urmează să stabilească competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Tribunalului Timiş, căruia îi trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a apelului declarat de B.N.R., sucursala Timiş, împotriva sentinţei civile nr. 3580 din 27 aprilie 2004 a Judecătoriei Timişoara, în favoarea Tribunalului Timiş, căruia îi trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4315/2005. Civil. Conflict negativ de... | ICCJ. Decizia nr. 4254/2005. Civil. încheiere scoatere de pe... → |
---|