ICCJ. Decizia nr. 4284/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4284
Dosar nr. 21634/200.
Şedinţa publică din 23 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Satu Mare, prin sentinţa civilă nr. 2532 din 26 aprilie 2004, a respins acţiunea reclamantei Z.A.A., a admis cererea reconvenţională formulată de pârâtul M.I. în contradictoriu cu reclamanta şi pârâtele M.A. şi M.T., în calitate de soţie supravieţuitoare şi, respectiv, fiică, ale defunctului M.L. şi drept consecinţă:
- a constatat, ca fiind simulat, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 11129 din 14 iulie 1995 de notariatul de stat Baia Mare, intervenit între M.L. personal şi ca mandatar al soţiei M.A., în calitate de vânzători şi Z.A.A., în calitate de cumpărător, cu privire la apartamentul din Baia Mare, compus din 4 camere şi dependinţe, şi suprafaţă construită de 123,70 mp, părţile comune indivize şi obligatorii şi terenul în indiviziune de 25 mp;
- a dispus rectificarea C.F., în sensul radierii menţiunilor de sub B 2 şi restabilirii situaţiei anterioare, precum şi rectificarea corespunzătoare din C.F. colectivă 10523 Baia Mare;
- a constatat că la 14 august 1994, între M.L., cu acceptul soţiei şi M.I. a intervenit o promisiune de vânzare-cumpărare a imobilului menţionat, cu suma de 28.000 mărci germane (echivalentă în acel moment cu 41.160.000 lei), că preţul a fost plătit în întregime vânzătorului la 19 iunie 1995 şi că acest act este contraînscrisul secret care exprimă voinţa reală a părţilor;
- a stabilit că sentinţa ţine loc de contract autentic de vânzare-cumpărare;
- a dispus intabularea în C.F., pe numele pârâtului M.I., a dreptului de proprietate astfel dobândit.
S-a reţinut că:
- reclamanta a solicitat evacuarea pârâtului M.I., fostul ei soţ, din spaţiul situat în Baia Mare, despre care a susţinut că ar fi bun propriu, dobândit înaintea căsătoriei;
- în realitate, apartamentul în discuţie şi o serie de bunuri mobile au fost vândute pârâtului, la 14 august 1994, de către defunctul M.L., cu suma de 29.000 mărci germane;
- la 13 iunie 1995, defunctul vânzător a confirmat primirea integrală a preţului şi s-a obligat ca până la 1 iulie 1995 să perfecteze actul în formă autentică;
- în acea perioadă, pârâtul era căsătorit cu M.E., de care a divorţat la 15 august 1995;
- pentru a evita includerea apartamentului în masa partajabilă, pârâtul a convenit cu reclamanta ca aceasta să figureze în actul autentic încheiat la 4 iulie 1995 cu defunctul M.L.;
- ulterior, pârâtul s-a căsătorit cu reclamanta, care în anul 2001 a părăsit domiciliul conjugal şi s-a stabilit în SUA, înainte de a reglementa pretenţiile patrimoniale cu privire la acel imobil;
- în momentul încheierii promisiunii de vânzare, apartamentul în litigiu se afla în posesia şi folosinţa pârâtului;
- în speţă sunt întrunite condiţiile simulaţiei prin interpunere de persoane.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, prin Decizia nr. 2146 din 25 octombrie 2004, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă cu motivarea că:
- potrivit art. 1175 C. civ., actul secret şi actul public sunt contemporane dacă primul îl precede pe ultimul sau este concomitent cu acesta;
- specific simulaţiei prin interpunere de persoane este apariţia în actul public a unui alt cocontractant decât în actul secret.
Reclamanta a declarat recurs prin care a susţinut, la modul general, că în speţă nu poate fi vorba despre simulaţie deoarece:
- părţile din actul secret diferă de părţile din actul public;
- în actul secret nu s-a menţionat lipsa calităţii de parte contractantă a uneia din părţile trecute în actul public şi cine este adevăratul contractant în acest ultim act.
În drept, recurenta a invocat dispoziţiile art. 242 alin. (2), art. 274, art. 299 C. proc. civ., precum şi ale art. 480-481 şi art. 1175 C. civ.
Dezvoltarea motivelor de recurs nu permite însă încadrarea lor în vreunul din cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Aşa fiind, conform art. 306 alin. (1) şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va constata nul prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de reclamanta Z.A.A. împotriva deciziei nr. 2146/A din 25 octombrie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4404/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4286/2005. Civil → |
|---|
