ICCJ. Decizia nr. 4433/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4433
Dosar nr. 10782/200.
Şedinţa publică din 26 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.9081 din 3 decembrie 2003, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a admis acţiunea principală formulată de reclamanta-pârâtă M.A. împotriva pârâtei-reclamante Asociaţia Proprietarilor Bl. V 35, Bucureşti şi în consecinţă a constatat că reclamanta-pârâtă datorează pârâtei reclamante suma de 5.333.300 lei cu titlu de cote întreţinere pentru perioada octombrie 2001–septembrie 2002.
Prin aceeaşi sentinţă, s-a admis în parte şi cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă, dispunându-se obligarea reclamantei-pârâte la plata către pârâta-reclamantă a sumei de 5.333.300 lei cote de întreţinere pe perioada octombrie 2001–septembrie 2002, 337.000 lei fond de rulment şi 1.206.129 lei fond reparaţii.
Totodată, instanţa a respins cererea de cheltuieli de judecată formulată de pârâta-reclamantă şi a obligat-o pe aceasta la 6.200.000 lei cheltuieli de judecată către reclamanta-pârâtă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în baza raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, că reclamanta datorează asociaţiei de proprietari suma de 5.333.300 lei cu titlu de cote de întreţinere pe perioada octombrie 2001– septembrie 2002, suma de 337.000 lei cu titlu de fond de rulment, iar cu titlu de fond de reparaţii suma de 1.206.129 lei.
În ceea ce priveşte cererea reconvenţională prin care pârâta-reclamantă a solicitat obligarea reclamantei-pârâte la 16.796.945 lei, compusă din 12.000.046 lei cote întreţinere, 1.337.000 lei fond rulment, 2.253.770 lei penalizări la întreţinerea restantă şi 1.206.129 lei contribuţie la modificările instalaţiei în vederea contorizării energiei termice, instanţa a apreciat că în raport de concluziile raportului de expertiză contabilă şi de dispoziţiile art. 52 din HG nr. 446/1997, reclamanta-pârâtă datorează pârâtei-reclamante numai sumele de 5.333.300 lei cote întreţinere, 337.000 lei fond rulment şi 1.206.129 lei fond reparaţii, context în care a admis în parte cererea reconvenţională.
Referitor la cheltuielile de judecată, instanţa a obligat-o pe pârâta-reclamantă să suporte onorariul de expertiză şi de avocat plătite de reclamanta-pârâtă, conform art. 274 C. proc. civ., respingând ca neîntemeiată cererea privind obligarea reclamantei-pârâte la cheltuieli de judecată, cu motivarea că partea nu a produs dovezi în acest sens.
Prin Decizia nr. 510 din 30 martie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis apelul declarat de asociaţia de proprietari pentru cheltuielile de judecată şi a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a dispus compensarea cheltuielilor de judecată, dispunând obligarea pârâtei-reclamante la 1.200.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanta-pârâtă.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs reclamanta-pârâtă M.A., care invocând prevederile art. 304 pct. 1 şi 9 C. proc. civ., susţine că cererea de recurs a fost greşit calificată ca apel, completul fiind astfel nelegal constituit.
Reclamanta-pârâtă mai susţine că dovezile privind plata onorariului de avocat au fost depuse în copie la instanţa de apel, astfel că, nu puteau fi luate în considerare, apreciind că şi compensarea cheltuielilor de judecată a fost greşit efectuată.
Recursul va fi respins, pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport cu obiectul acţiunii, a cererii reconvenţionale şi a dispoziţiilor art. 2821 C. proc. civ.
La data pronunţării sentinţei instanţei de fond (3 decembrie 2003), art. 2821 C. proc. civ. prevedea că „Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, obligaţii de plată a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil în valoare de până la 200 milioane lei inclusiv, acţiunile posesorii, cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege".
Potrivit textului citat, hotărârile date în cererile care privesc obligaţia de plată a unei sume de bani în valoare de până la 200 milioane lei inclusiv nu erau supuse apelului, iar sintagma „cereri privind obligaţia de plată a unei sume de bani" se referă la toate acţiunile privitoare la obligaţia de plată a unei sume de bani, indiferent de modul de formulare a cererii.
Cum în speţă acţiunea reclamantei-pârâte are ca obiect constatarea faptului că datorează pârâtei-reclamante suma de 5.330.000 lei cu titlu de cote de întreţinere, iar prin cererea reconvenţională se solicită obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei de 16.796.946 lei reprezentând cote de întreţinere, fond de rulment, penalităţi şi contribuţie la modificările instalaţiei, acestea se încadrează în cererile prevăzute de art. 2821 C. proc. civ., context în care hotărârea atacată era supusă numai recursului.
Greşeala curţii de apel de a califica drept apel calea de atac folosită de părţi, nu le deschide acestora calea unui nou recurs, deoarece căile de atac sunt stabilite de lege şi nu de judecător, iar prin exercitarea de către curtea de apel a controlului judiciar asupra hotărârii pronunţate de judecătorie, dreptul părţilor la exerciţiul singurei căi de atac prevăzută de art. 2821 s-a stins.
Pentru considerentele ce preced, recursul va fi respins, fără a fi analizate criticile formulate de reclamantă.
Conform art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatei 4.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta M.A. împotriva deciziei nr. 510 din 30 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Obligă recurenta să plătească intimatei suma de 4.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4504/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4428/2005. Civil → |
|---|
