ICCJ. Decizia nr. 4932/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4932
Dosar nr. 10407/200.
Şedinţa publică din 7 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acţiunii îl constituie:
- grăniţuirea fondurilor funciare aparţinând celor două părţi;
- revendicarea unei suprafeţe de 100 ml şi 4,65 ml;
- ridicarea gardului despărţitor sau autorizarea reclamantei în acest scop şi
- amenajarea acoperişului pentru a evita scurgerea apelor pluviale pe proprietatea reclamantei.
Judecătoria Drăgăşani, prin sentinţa civilă nr. 2420 din 9 octombrie 2003 a stabilit linia de hotar, pe aliniamentul A-B-C.
Prin schiţa anexă 1 la raportul de expertiză tehnică, a respins celelalte cereri şi a compensat cheltuielile de judecată, iar, Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia civilă nr. 199 din 5 februarie 2004, a respins apelul reclamantei.
Ambele instanţe au reţinut că suprafaţa de teren a fost dobândită de reclamantă prin reconstituire conform Legii nr. 18/1991, de la autorul său, fiind pusă în posesie prin procesul verbal nr. 618 din 21 martie 2000 pe terenul din punctul „Săveşti" în suprafaţă de 964 mp.
Reclamantei i s-a reconstituit o fâşie de teren de 4 m lăţime, 62 m. latura sudică şi 60 m în nord, în total 244 mp, amplasament desenat în anexa 1 la raportul de expertiză, care constată că pârâta deţine cu 211 mp mai puţin şi nu ocupă teren din proprietatea reclamantei.
Contra deciziei a declarat recurs reclamanta, pe temeiurile din art. 304 pct. 7 şi 10 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că:
- expertiza tehnică a formulat concluzii eronate privind amplasamentul liniei de hotar;
- pârâta a recunoscut că apele din ploi se scurg pe terenul reclamantei,
- instanţele nu au „dat curs solicitării reclamantei pentru administrarea şi altor probe".
Recursul este nefondat.
Cum rezultă din partea introductivă a sentinţei reclamanta a făcut obiecţiuni la expertiza agronomică şi la măsurători, fără a le indica în concret în ceea ce priveşte concluziile expertului tehnic. De asemenea, în primă instanţă reclamanta nu a indicat alte probe şi nici nu a solicitat motivat o nouă expertiză tehnică.
Prin motivele de apel se cere „prelungirea probatoriului", în sensul ca instanţa să solicite relaţii de la Primăria Amărăşti, fără a se preciza obiectul şi să admită o nouă expertiză tehnică, care să aplice corect în teren actele de proprietate ale reclamantei.
Cu toate acestea, la prima zi de înfăţişare în apel, 5 februarie 2004, apelanta nu a formulat cereri de probe şi, astfel, nu a mai stăruit în cererea de probe din motivele de apel, astfel că nefiind motive de ordine publică, cele invocate, instanţa a judecat apelul, în acord cu cererile părţilor.
În recurs se critică, deci, nu numai grăniţuirea, dar şi respingerea celorlalte cereri accesorii.
Curtea constată că ambele instanţe nu au nesocotit limitele impuse de dispoziţiile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., cât timp probele nu au relevat o situaţie de fapt contradictorie, ci clară, iar concluzia expertei tehnice este neechivocă.
De asemenea, relevant este şi procesul verbal de punerea în posesie, dreptul de proprietate fiind reconstituit, în condiţiile Legii nr. 18/1991, ambelor părţi.
Relativ la susţinerea din recurs în sensul că pârâta a recunoscut la interogatoriu că apele din ploi se scurg pe terenul proprietatea sa, din consemnarea făcută rezultă că pârâta a arătat o altă situaţie: „Da, pentru că reclamanta a intrat cu terenul spre mine".
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta U.A. împotriva deciziei civile nr. 199/A din 5 februarie 2004 a Curţii de Apel Piteşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5041/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4940/2005. Civil → |
|---|
