ICCJ. Decizia nr. 498/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 498
Dosar nr. 2936/200.
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2005
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti sub nr. 448/2004 revizuientul V.M. a formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr. 25 din 13 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
În motivarea cererii revizuientul a arătat că dispoziţiile acestei decizii sunt potrivnice cu Decizia civilă nr. 659 din 11 decembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Prin Decizia civilă 549 A din 19 martie 2004 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie unde cauza a fost înregistrată sub nr. 2936/2004.
Cererea de revizuire este nefondată şi va fi respinsă pentru argumentele ce urmează.
Potrivit prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul în respectarea puterii lucrului judecat şi, ca atare, hotărârile a căror contrarietate se invocă, trebuie să fie date în procese deosebite, respectiv în dosare deosebite, iar în cursul celui de-al doilea proces să nu se fi invocat existenţa primei hotărâri, sau, chiar dacă a fost invocată, instanţa să fi omis a soluţiona obiecţiile ridicate în legătură cu excepţia lucrului judecat.
De asemenea, este necesar a fi îndeplinită tripla identitate, în sensul că hotărârile trebuie date în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
În speţă, deşi ambele decizii au fost pronunţate în cauze vizând executarea silită în temeiul aceluiaşi titlu reprezentat de sentinţa civilă 9402/1998 pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, definitivă şi irevocabilă, cauze în care au figurat aceleaşi părţi, nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. pentru următoarele considerente:
- În primul proces, prin Decizia civilă nr. 659 din 11 decembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, s-a admis apelul creditorului V.M. şi s-a validat poprirea asupra conturilor debitoarei SC C. SA.
- În cel de-al doilea proces, finalizat prin Decizia civilă nr. 25 din 13 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, s-a admis apelul debitoarei şi s-a constatat intervenită prescripţia dreptului creditorului de a cere executarea silită în temeiul aceluiaşi titlu executoriu.
Faţă de cele ce preced, rezultă că este vorba de hotărâri diferite, pronunţate în cauze cu obiect distinct, motiv pentru care cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul V.M. împotriva deciziei civile nr. 25 din 13 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 648/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4988/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
