ICCJ. Decizia nr. 5132/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 1984 din 16 martie 2004 a Judecătoriei sectorului 3 București, s-a admis excepția autorității lucrului judecat invocată din oficiu de instanță și pe cale de consecință: s-a respins cererea formulată de reclamantul G.V.O., în contradictoriu cu pârâții P.C., P.V. și P.F.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că, există în condițiile art. 1201 C. civ., sub aspectul capătului de cerere de intervenție având ca obiect evacuarea în prezentul litigiu dedus judecății nu numai identitate de părți și obiect , dar și identitate de cauză.
Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr. 852 din 26 august 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul G.V.O. împotriva sentinței civile nr. 1984 din 16 martie 2005, pronunțată de Judecătoria sectorului 3 București, în contradictoriu cu pârâții: P.C., P.V. și P.F.
în esență, instanța de apel a reținut că, în prima cerere de apel a reținut că, în prima cerere s-a solicitat de reclamant evacuarea pârâților pentru lipsă de titlu ca o consecință a constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 23641/1991, iar în prezenta cerere, reclamantul din nou solicită evacuarea pârâților pentru lipsă de titlu cu privire la imobilul pe care îl folosesc.
împotriva deciziei civile mai sus menționată a declarat recurs reclamantul G.V.O., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. deoarece:
- instanța de apel nu a demonstrat existența autorității lucrului judecat sub aspectul identității cu privire la obiectul acțiunilor înaintate în cele două dosare.
Potrivit art. 1201 C. civ. prevede că "este lucru judecat atunci când a doua cerere de judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți făcută de ele și contra lor în aceeași calitate".
Obiectul prezentului proces îl constituie acțiunea de evacuarea pârâților P.C., P.V. și P.F., din locuința situată în București, formulată de reclamantul G.V.O.
Din conținutul deciziei civile nr. 333 din 21 iunie 2001 a Curții de Apel București rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 3410 din 21 ianuarie 2003 a Curții Supreme de Justiție, rezultă că părțile s-au mai judecat într-un alt proces ocazie cu care reclamantul G.V.O. a solicitat evacuarea pârâților din imobilul mai sus menționat. în acel proces cererea în evacuare formulată de reclamant a fost respinsă irevocabil, decizii menționate la fila 12-23 dosar nr. 1941/2004 al Judecătoriei sector 3 București, anexat la dosarul cauzei.
Prin urmare, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 1201 C. civ. în sensul că există autoritate de lucru judecat între prezentul litigiu dedus judecății și litigiul despre care am făcut vorbire mai sus.
Așadar față de cele reținute înalta Curte constată că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în consecință a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 852 din 26 august 2004 a Curții de Apel București.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5129/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5059/2005. Civil → |
|---|
