ICCJ. Decizia nr. 5122/2005. Civil

La data de 22 iunie 2003 , reclamantul Ș.G. a chemat în judecata pârâții SC C.S. Buzău și O.N., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză , instanța de judecata să dispună obligarea acestora la:

- instalarea cablu TV ,

- scutirea de plata abonamentului pe o perioada de 3 ani,

- oferirea unui televizor alb-negru similar celui distrus de pârâți,

- plata sumei de 20.000.000 lei cu titlu de daune morale.

în motivarea cererii, reclamantul a arătat că în anul 1999, după plata taxelor pentru conectarea la cablu zonal, lucrătorii care au lucrat la conectare, umblând la televizor l-au carbonizat.

Reclamantul nu a fast conectat nici până la aceasta data la rețeaua de cablu.

Urmare plângerilor formulate la societatea comerciala menționată, precum și la alte autorități, i-a fost adus de pârâtă un televizor marca Diamant 153 , care a funcționat foarte puțin.

Deși înștiințați în sensul celor arătate, pârâții refuză soluționarea amiabilă a litigiului.

Prin sentința nr. 230 din 15 martie 2004, Judecătoria Pătârlagele a admis în parte acțiunea formulata de reclamantul Ș.G., în contradictoriu cu pârâții SC C.S. SA Galați, sucursala Buzău, C.M. și O.N., obligându-i pe aceștia din urma , în solidar , să transmită reclamantului în proprietate un televizor marca SIRIUS sau să plătească valoarea acestuia.

Celelalte capete de cerere au fost respinse , ca neîntemeiate.

S-a reținut că, acționând în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, ca salariați ai pârâți SC C.S. SA, pârâții persoane fizice au efectuat operațiunea de conectare a receptorului TV marca Sirius, proprietatea reclamantului , la rețeaua de televiziune prin cablu.

Distrugerea televizorului de către cei doi pârâți a fost recunoscuta de către aceștia.

Ca atare, în cauza sunt îndeplinite cerințele art. l000 alin. (3) C. civ.

Nu este întemeiata cererea reclamantului privind conectarea la rețeaua de televiziune prin cablu, întrucât acesta nu a făcut dovada încheierii contractului cu societatea comerciala menționată.

Celelalte doua cereri ale reclamantului nu sunt motivate.

împotriva hotărârii primei instanțe a declarat apel reclamantul Ș.G., solicitând admiterea și a celorlalte capete de cerere.

Recursul nu este motivat.

Pârâta SC C.S. SA a făcut declarație de aderare la apel, criticile privind:

- neintroducerea în cauza a SC S.S. SA Galați. Hotărârea pronunțându-se în contradictoriu cu sucursala care nu are personalitate juridica , aceasta nu poate fi pusă în executare.

- nemotivarea soluției de respingere a excepțiilor invocate;

- prescrierea dreptului la acțiunea în despăgubiri;

- nesoluționarea excepției privind insuficienta timbrare a acțiunii;

- nedovedirea întinderii prejudiciului.

Curtea de Apel Ploiești, secția civilă , prin decizia nr. 2203 din 5 august 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant, a admis apelul declarat de pârâtă menționata și a schimbat în parte hotărârea primei instanțe, în sensul ca a respins acțiunea față de SC C.S. SA.

In motivarea acestei hotărâri, instanța de control judiciar a reținut ca reclamantul nu a dovedit încheierea contractului cu societatea de cablu, în care să fie prevăzută scutirea de plata abonamentului, nu a făcut dovada achitării contravalorii abonamentului cu ocazia plății facturilor de energie electrica și nici dovada prejudiciului moral suferit, așa încât in mod corect acțiunea acestuia a fost admisa numai în parte.

Pentru a admite apelul declarat de pârâta menționată, instanța de control judiciar a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile art. l000 alin. (3) C. civ., cu referire la împrejurarea neîncheierii unui contract, astfel ca obligația conectării nu există. Drept urmare pârâții persoane fizice au acționat cu depășirea atribuțiilor ce le reveneau în calitate de salariați ai societății comerciale pârâte.

împotriva acestei din urma hotărâri reclamantul a declarat recurs, fără a invoca nici unul din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Criticile formulate privesc:

- greșita neacordare a daunelor morale, deși pârâții au înlocuit televizorul distrus numai la 1 an de la data producerii evenimentului arătat de către pârâți care au avut o atitudine sfidătoare și au preferat injurii la adresa familiei reclamantului;

- greșita neacordare a cheltuielilor de judecată deși reclamantul a fost prezent în instanță și , în raport de această împrejurare, se poate deduce că a făcut cheltuieli;

- în mod greșit nu s-a acordat scutirea de obligația plății abonamentului, deși în acest sens a existat dispoziție legală.

în concluzie, reclamantul a solicitat admiterea recursului și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recursul este nefondat.

Este adevărat că dispozițiile art. 998 și art. 999 C. civ. nu fac distincție între prejudiciul moral și prejudiciul material.

Pentru acordarea daunelor morale, reclamantul este obligat a produce acel minim de argumente și indicii din care să rezulte afectarea drepturilor personale nepatrimoniale prin acțiunea părților.

Or, la fond acest capăt de cerere nu a fost motivat.

Totodată , reclamantul nu a motivat apelul declarat împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin urmare, în lipsa acelui minim de indicii care să dovedească afectarea acelor valori care definesc personalitatea umană, în mod legal acest capăt de cerere a fost respins.

Ca atare, respingând apelul declarat de reclamant și menținând hotărârea primei instanței, instanța de control judiciar a pronunțat o hotărâre legală, nesupusă nici unuia din cazurile de modificare prevăzute în art.304 C. proc. civ.

Cheltuielile de judecată sancționează culpa procesuală, conform art. 274 C. proc. civ și se acordă în limita dovedirii lor.

Cum reclamantul nu a dovedit cheltuielile solicitate, instanța de control judiciar a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legii procesual civile, așa încât recursul se constata a fi nefondat și sub aspectul acestei critici.

în fine, taxelor de abonament stabilite prin lege, așa cum arata reclamantul, nu privesc abonamentul la societățile de televiziune prin cablu, așa încât recursul se constata a fi nefondat și sub aspectul acestei din urma critici.

în consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea a respins recursul ca nefondat.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5122/2005. Civil