ICCJ. Decizia nr. 521/2005. Civil

Prin deciziile nr. 54, 55 și nr. 56 din 3 aprilie 2003 emise de Agenția Județeană Covasna pentru Ocuparea Forței de Muncă s-a imputat numiților A.N. suma de 575.189 lei, A.M .suma de 575.189 lei și A.M.L. suma de 287.594 lei, reprezentând contravaloarea comision CEC.

în motivarea deciziilor s-a reținut că, în raport de dispozițiile art. 371din O.U.G. nr. 98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, sumele de bani arătate au fost plătite fără temei legal, sens în care se impune recuperarea lor.

Prin contestația înregistrată la 15 aprilie 2003 la Judecătoria Sf. Gheorghe, contestatorii A.N., A.M.M. și A.M., au cerut anularea deciziilor întemeindu-și contestația pe dispozițiile art. 331 și art. 371 din Legea nr. 98/1999.

în motivarea contestațiilor în esență, se arată că au fost beneficiari ai unor plăți compensatorii, în sumă de 143,7 milioane lei, urmarea desfacerii contractelor de muncă prin restructurarea SC S.A. SA și că au efectuat demersurile pentru înființarea SC S. SRL.

Susțin contestatorii că împrejurarea că Tribunalul Covasna, le-a respins cererea de înregistrare și autorizare a funcționării societății deși obiectul de activitate, anume activități juridice, în opinia lor, era licit, nu anulează scopul demersurilor pe care le-au efectuat și care demonstrează cheltuirea sumelor de bani acordate cu respectarea cerințelor legale.

Prin sentința civilă nr. 1260 din 18 septembrie 2003 Judecătoria Sfântu - Gheorghe a respins contestațiile.

în motivarea sentinței, în esență, s-a reținut că potrivit art. 371din O.G. nr. 98/1999, persoanele disponibilizate au obligația ca în termen de 90 de zile de la data încasării sumelor, plăți compensatorii, să facă dovada utilizării lor în scopul pentru care au fost solicitate, sub sancțiunea restituirii comisionului perceput de CEC, prevăzut de art. 37 alin. (4) din acest act normativ.

Așa fiind, cum contestatorii nu au făcut dovada înființării societății, scop în care au încasat sumele compensatorii, aspect altminteri, necontestat de aceștia (în mod just intimata a declarat procedura de recuperare a sumelor de bani percepute de CEC).

împotriva acestei sentințe au declarat apel contestatorii.

în motivarea apelurilor, în esență, contestatorii au criticat faptul că, în mod eronat prima instanță a apreciat că în speță nu se justitifcă o coparticipare procesuală, ci ar datora taxe de timbru, deși contestațiile ar fi scutite de o asemenea taxă, conform art. 15 lit. e) din Legea nr. 146/1997 și că, prin propunerile prezentate respectiv cea de înființare a SC S. SRL, și demersurile efectuate pentru a intra în avocatură au făcut dovada cheltuirii sumelor acordate cu titlu de plăți compensatorii în termenul de 90 de zile, termen care apreciează a fi de recomandat.

Prin decizia civilă nr. 179/Ap din 16 decembrie 2003, Curtea de Apel Brașov a admis apelurile, declarate de contestatori și a schimbat, în totalitate, sentința judecătoriei în sensul că a admis contestația și a anulat deciziile nr. 54, 55 și nr. 56 din 3 aprilie 2003 emise de intimata Agenția Județeană Covasna pentru Ocuparea Forței de Muncă.

în motivarea deciziei, în esență, s-a reținut că prin facturile fiscale depuse, contestatorii au făcut dovada utilizării sumelor de bani primite în scopul înființării unei societăți comerciale și pentru a-și înființa un cabinet de avocatură.

Faptul că s-a respins cererea prin care contestatorii solicitau autorizarea societății comerciale, fără ca aceștia să aibă vreo culpă, apreciază tribunalul că nu poate conduce la concluzia că sumele acordate cu titlu de plăți compensatorii ar fi fost cheltuite în alte scopuri, au consecința obligării beneficiarilor la restituirea comisionului perceput de CEC.

împotriva acestei decizii au declarat recurs intimata Agenția Județeană Covasna pentru Ocuparea Forței de Muncă invocând incidența art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

în motivarea recursului, în esență, se arată că instanța de apel a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 371din O.U.G. nr. 98/1999 potrivit cărora, în termen de 90 de zile de la data încasării contestatorii trebuiau să facă dovada utilizării sumelor de bani încasate cu titlu de plăți compensatorii în scopul pentru care au fost solicitate, anume înființarea unei societăți comerciale.

Cum contestatorii nu au făcut o astfel de dovadă, deși termenul de 90 de zile era suficient pentru obținerea certificatului de înmatriculare a unei societăți comerciale, cum cheltuielile de achiziționare a unor mijloace fixe: calculator, imprimantă, obiecte de birotică etc., nu reprezintă cheltuieli de înființare a societății și cum demersurile contestatorului A.N. nu se circumscriu propunerii de afacere prezentată de contestatori, susține recurenta că în cauză erau incidente dispozițiile art. 371din O.U.G. nr. 98/1999 iar contestatorii aveau obligația de a restitui comisionul de 1% perceput de CEC.

Recursul este întemeiat.

în drept, potrivit art. 331din O.U.G. nr. 98/1999, sumele de bani reprezentând plăți compensatorii se pot plăti și într-o singură tranșă dacă beneficiarul prezintă, printre altele, o propunere de afacere privind înființarea, dezvoltarea sau asocierea în vederea dezvoltării unei societăți comerciale.

Pentru astfel de sume, care se virează în conturi personale deschise de beneficiari la CEC, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă plătește CEC - ului un comision de 1% [art. 37 alin. (4)], comision care se restituie agenției de către beneficiar în cazul în care acesta nu a făcut dovada utilizării sumelor încasate în scopul pentru care au fost solicitate, în termen de 90 de zile de la data încasării (art. 371).

în fapt, contestatorii A.N., A.M. și A.M. s-au asociat și prezentat agenției o propunere de afacere pentru înființarea SC S. SRL, având ca activitate principală "prestări servicii juridice", sens în care li s-a plătit suma de 143,7 milioane lei, cu titlu de plăți compensatorii.

Potrivit facturilor anexate, contestatorii au făcut dovada achiziționării unor obiecte de mobilier (masă - birou, masă pliantă, colțar, scaune, etc.), a redactării și autentificării unui statut al SC S. SRL, fără însă a putea proba, înființarea efectivă a societății și demararea afacerii.

Mai mult, potrivit susținerilor contestatorilor cererea de autorizare a funcționării societății a fost respinsă de Tribunalul Covasna printr-o încheiere, rămasă irevocabilă, ca urmare a respingerii recursului pe care l-au declarat împotriva acesteia.

Dat fiind că scopul pentru care contestatorii au solicitat plățile compensatorii, anume înființarea SC S. SRL, nu a fost atins și dat fiind că, în fapt, contestatorii nu au dovedit existența unor împrejurări de natură obiectivă care să-i fi împiedicat în atingerea scopului propus, concluzia care se impune este aceea în sensul că sumele acordate nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost solicitate.

Simpla achiziționare de către contestator de obiecte de mobilier ori birotică, ori demersurile făcute de unul dintre aceștia pentru a intra în Baroul de Avocați Covasna, dat fiind caracterul echivoc a unor astfel de operațiuni nu sunt apte să conducă la concluzia îndeplinirii condiției impuse de art. 37 din O.U.G. nr. 98/1999 cu consecința scutirii acestora de obligația restituirii comisionului plătit de intimat.

Pentru considerentele de fapt și de drept arătate, Curtea, în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a admis recursul declarat de intimata Agenția Județeană Covasna pentru Ocuparea Forței de Muncă, a casat decizia civilă nr. 179/Ap din 16 decembrie 2003 a Curții de Apel Brașov și, rejudecând, în fond, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de contestatori împotriva sentinței civile nr. 1260 din 18 septembrie 2003 a Judecătoriei Sf. Gheorghe pe care a menținut-o în totalitate.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 521/2005. Civil