ICCJ. Decizia nr. 5968/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin încheierea dată în ședința din camera de consiliu din data de 1 septembrie 2004 Judecătoria sectorului 3 București a admis cererea și a încuviințat executarea silită prin poprire până la concurența sumei de 13.500.000 lei asupra conturilor debitorului C.G. aflate la terțul poprit B.C.R., sucursala Universitate, la cererea creditoarei I.M. în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 8636 din 20 noiembrie 2003 a Judecătoriei sectorului 3 București în dosarul nr. 9465/2003 de către Biroul Executorului Judecătoresc R.I.C.
Capătul de cerere privind încuviințarea executării silite pentru recuperarea cheltuielilor de executare a fost respins ca neîntemeiat.
împotriva acestei încheieri a formulat apel debitorul C.G.
Prin decizia civilă nr. 87 pronunțată în ședința din Camera de Consiliu din 17 ianuarie 2005 Curtea de Apel București a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul debitor.
Debitorul a declarat recurs împotriva acestei decizii. în dezvoltarea motivelor de recurs debitorul nu s-a conformat exigențelor cerute de art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. neindicând în cerere vreunul din motivele de casare și modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ. și neformulând critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de textul legal sus-menționat, rezumându-se la expunerea unei succesiuni de fapte și afirmații în legătură cu stabilirea pensiei de întreținere.
în temeiul art. 306 alin. (2) motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs.
în ședința publică de la 6 iulie 2005, Curtea a pus în dezbaterea părților motivul prevăzut de art. 304 alin. (3) C. proc. civ., când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea 493 din 10 noiembrie 2004 în cazurile prevăzute la alin. (2) apelurile aflate pe rolul curților de apel la data intrării în vigoare a legii de aprobare a O.U.G. nr. 65/2004 se trimit la tribunal.
Curtea a soluționat apelul la 17 ianuarie 2005, cu încălcarea dispozițiilor sus-menționate.
Necompetența este de ordine publică conform art. 159 pct. 2 C. proc. civ. când pricina este de competența unei instanțe de alt grad.
Hotărârea pronunțându-se cu încălcarea competenței altei instanțe, ea este supusă casării, în condițiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ., cauza fiind trimisă spre competentă soluționare la Tribunalul București pentru judecarea apelului.
în consecință, recursul a fost admis.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5999/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5985/2005. Civil → |
|---|
