ICCJ. Decizia nr. 6088/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6088
Dosar nr. 4862/2005
Şedinţa publică din 7 iulie 2005
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanţii A.P. şi A.M. au chemat în judecată pe pârâta Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" Iaşi şi a solicitat restituirea în natură a terenului de 680 mp şi 90,15 mp construcţii situat în cadrul campusului universitar Tudor Vladimirescu.
În motivarea acţiunii se arată că sunt moştenitorii lui A.G. şi A.E. care au avut în proprietate terenul şi construcţia menţionate situate în Iaşi. Acest imobil a fost preluat de stat fără a se acorda despăgubiri. Cererea pentru reconstituirea formulată prin „notificare" în temeiul Legii nr. 10/2001 a fost respinsă prin Decizia nr. 773 din 23 iunie 2003 de către pârâtă. Refuzul restituirii în natură este nejustificat deoarece terenul este în afara campusului, nu este afectat de nici o construcţie, iar restituirea lui nu împiedică cu nimic activitatea în campusul universitar.
Tribunalul Iaşi, prin sentinţa civilă nr. 464 din 16 iunie 2004 a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A.P. A fost anulată Decizia nr. 773 din23 iunie 2003 emisă de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" Iaşi. S-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 680 mp situat la limita campusului Universitar Tudor Vladimirescu. A fost respinsă cererea de restituire în natură a 90,15 mp construcţii. A fost respinsă, pentru lipsă de calitate procesuală activă, acţiunea formulată de A.M. A fost obligată Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" Iaşi să plătească suma de 3.500.000 lei cheltuieli de judecată către reclamantul A.P.
Instanţa a reţinut că terenul în litigiu a fost expropriat şi dat în administrarea Institutului Politehnic din Iaşi, actuala Universitate Tehnică „Gheorghe Asachi" Iaşi, în scopul construirii grupului social studenţesc Tudor Vladimirescu. Terenul de 680 mp nu a fost utilizat pentru scopul exproprierii rămânând liber până la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 şi nici după această dată.
S-a apreciat astfel ca fiind întrunite prevederile Legii nr. 10/2001 pentru retrocedarea în natură a terenului, cu consecinţa anulării deciziei contestate, prevederi ce se coroborează şi cu cele prevăzute de Legea nr. 33/1994.
În ceea ce priveşte construcţia, cererea a fost respinsă deoarece nu a făcut obiectul notificării.
A fost respinsă cererea reclamantei A.M. deoarece aceasta nu a uzat de dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Apelul declarat de pârâta Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" Iaşi a fost respins la Curtea de Apel Iaşi prin Decizia civilă nr. 39 din 3 februarie 2005.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâţii, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Se susţine, în esenţă, că în speţă nu operează restituirea în natură, conform art. 6 coroborat cu art. 10 din Legea nr. 10/2001; În cauză sunt aplicabile prevederile art. 16 din lege, imobilul fiind necesar, potrivit scopului stabilit, şi în consecinţă restituirea în natură nu este posibilă; dispoziţiile Legii nr. 33/1994 nu sunt incidente deoarece scopul exproprierii a fost realizat prin construirea campusului universitar, mai mult, prin invocarea prevederilor acestei legi s-a făcut aplicarea retroactivă a acesteia.
Recursul se priveşte ca nefondat.
Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată şi republicată, constituie o lege specială reparatorie avută în vedere şi de prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, şi care se referă la imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, precum şi la alte imobile, ce nu fac însă obiectul litigiului în prezenta cauză.
Conform art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 10/2001, prin imobile preluate de stat în mod abuziv se înţelege şi imobilele preluate în baza unor legi sau altor acte normative nepublicate, la data preluării în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial.
Potrivit art. 1 alin. (1) din aceeaşi lege, imobilele preluate abuziv de stat se restituie de regulă în natură, iar conform alin. (2), numai în măsura în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Şi dispoziţiile art. 9 alin. (1) stabilesc că imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini.
Alături de aceste prevederi cu caracter general în domeniul restituirii imobilelor preluate în mod abuziv de către stat, în speţă sunt incidente şi normele particulare pentru imobilele expropriate. Prevederile art. 11 din Legea nr. 10/2001 constituie acest cadru legal, cu caracter particular, aplicabile în prezenta cauză. Conform alin. (2), terenul liber se restituie în natură.
Acest text de lege, incident în speţă, a fost corect aplicat de instanţe, raportat la starea de fapt stabilită pe baza probelor administrate.
Prevederile art. 6 şi art. 10 din Legea nr. 10/2001, invocate în motivele de recurs, privesc un regim juridic general pentru imobilele preluate abuziv de stat, completator faţă de cel prevăzut pentru asemenea imobile expropriate, dar care, principial, nu contrazic obligativitatea restituirii în natură a terenurilor libere la care se referă art. 11 din lege. Respectarea documentaţiei de urbanism la care se referă alin. (1) al pct. 10, trebuie, evident, respectată de titularul dreptului de proprietate, indiferent de persoană.
Prevederile art. 16 din Legea nr. 10/2001 nu sunt aplicabile în cauza de faţă în sensul imposibilităţii restituirii în natură a terenului expropriat şi neutilizat, deoarece prin trecere a peste 30 de ani (imobilul a fost expropriat în anul 1966) s-a făcut dovada că acesta nu a fost necesar continuării activităţii de interes public a unităţii bugetare de învăţământ.
Referirile instanţelor la Legea nr. 33/1994 nu reprezintă decât o motivare suplimentară raportată la regimul juridic al terenului ce face obiectul litigiului, adică teren expropriat şi neutilizat, deci principiul restituibil în natură.
Reclamantul–intimat şi-a întemeiat în drept acţiunea în baza Legii nr. 10/2001, ca urmare a deciziei pârâtei de a respinge „notificarea", privind restituirea în natură a terenului, formulată în temeiul legii citate.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi împotriva deciziei nr. 39 din 3 februarie 2005 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6144/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 609/2005. Civil → |
|---|
