ICCJ. Decizia nr. 6164/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6164
Dosar nr. 1979/2005
Şedinţa publică din 8 iulie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin cererea înregistrată la 24 iunie 2002, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamantul A.M. a chemat în judecată pe pârâţii:1) SC A. SA Alba Iulia; 2) Statul Român prin Consiliul Local Alba Iulia; 3) Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice; 4) A.P.A.P.S.; 5) Prefectura judeţului Alba şi 6) SC I.M.H. SRL, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa: 1) să se constate că au fost trecute fără titlu valabil, în proprietatea Statului Român, imobilele înscrise în C.F. 1588 Alba Iulia şi C.F. 1589 Alba Iulia care, prin repetate parcelări au trecut în C.F. 30106 Alba Iulia şi C.F. 7177 Alba Iulia, având nr. de top menţionate şi 2) să fie obligaţi pârâţii la restituirea în natură a acestor imobile, iar dacă nu e posibilă restituirea, să se dispună plata despăgubirilor în echivalent bănesc a valorii actualizate a imobilelor, în favoarea reclamantului.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că antecesorul său, defunctul A.N., a fost proprietarul imobilelor în litigiu, care au fost ocupate în anul 1952 fără nici un titlu de pârâta de ordin 1 şi ulterior de pârâta de ordin 6.
În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 10/2001 şi art. 9 pct. 6 din HG nr. 614/2001.
Fiind astfel învestit, Tribunalul Alba Iulia, secţia civilă, prin sentinţa nr. 626 din 3 decembrie 2003, a admis în parte acţiunea în contradictoriu cu pârâţii: 1) SC A. SA Alba Iulia, prin lichidator SC M. CM, prin reprezentant C.L.; 2) Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi 3) A.P.A.P.S. şi în consecinţă:
A constatat că imobilul transcris din C.F. 1588 Alba Iulia şi C.F. 1589 Alba Iulia în C.F. 7177 Alba Iulia ( cu nr. de top precizate în dispozitivul sentinţei) au trecut în mod abuziv în proprietatea Statului Român.
A constatat că reclamantul, în calitate de moştenitor al defunctului A.N., este îndreptăţit la măsuri reparatorii, conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
A respins acţiunea reclamantului împotriva pârâţilor: Statul Român prin Consiliul Local Alba Iulia; Prefectura judeţului Alba şi SC I.M.H. SRL Alba Iulia.
A obligat pe pârâta SC A. SA la 3.500.000 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că imobilele în litigiu au fost expropriate prin Decretul nr. 419 din 31 octombrie 1952 fără respectarea prevederilor art. 481 C. civ., autorului reclamantului nefiindu-i acordate despăgubiri aşa încât, aceste imobile au fost preluate fără titlu valabil conform art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001.
Imobilele nu au avut destinaţia de locuinţă, iar restituirea lor în natură nu mai este posibilă, aşa încât reclamantul nu poate beneficia decât de măsurile reparatorii prevăzute expres şi limitativ de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 şi art. 9.3 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 489/2003, măsuri care constau în: a) titluri de valoare nominală, emise de Ministerul Finanţelor Publice; b) acţiuni la societăţi comerciale, emise de A.P.A.P.S.; c) compensarea cu alte bunuri sau servicii, oferite de deţinătorul imobilului.
Tribunalul a mai reţinut că pârâţii de ordin 1,5,6 nu au calitate procesuală pasivă.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă, prin Decizia nr. 1905 A din 7 decembrie 2004, a admis apelul reclamantului, a schimbat în parte sentinţa tribunalului în sensul că a admis acţiunea reclamantului şi împotriva pârâţilor: Consiliul Local al municipiului Alba Iulia; Prefectura judeţului Alba Iulia şi SC I.M.H. SRL Alba Iulia şi a constatat că imobilele identificate în sentinţă au fost trecute în proprietatea statului şi fără titlu valabil.
A constatat că reclamantul, în calitate de moştenitor al defunctului A.N., este îndreptăţit la restituirea prin echivalent bănesc şi i-a obligat pe pârâţii: Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice; SC A. Alba Iulia şi SC I.M.H. SRL Alba Iulia să plătească reclamantului suma de 12.740.343.432 lei despăgubiri civile.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
A menţinut ca nefondate apelurile formulate de pârâţii: Ministerul Finanţelor Publice reprezentat de D.G.F.P. Alba şi A.V.A.S. Bucureşti împotriva aceleiaşi sentinţe.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 10/2001 şi art. 20.1 din HG nr. 498/2003, unitatea deţinătoare SC A. SA Alba Iulia fiind o societate comercială cu capital de stat, în speţă nefiind aplicabile prevederile art. 9 alin. (2) din aceeaşi lege.
În situaţia dată, întrucât autorului reclamantului nu i-au fost achitate despăgubirile pentru terenul expropriat, reclamantului i se cuvin aceste despăgubiri stabilite de expertiză la 868.574 lei/1 mp, suprafaţa totală în litigiu fiind de 14.665 mp.
Tribunalul a mai reţinut că cei trei pârâţi au calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs pârâţii: Prefectura Judeţului Alba; SC U.A. SA Alba Iulia; SC I.M.H. SRL Alba Iulia; Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Alba şi A.V.A.S. (continuatoarea A.P.A.P.S.), invocându-se motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine de către toţi recurenţii că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, întrucât în speţă, este vorba de un imobil care avea altă destinaţie decât aceea de locuinţă, motiv pentru care reclamantul este îndreptăţit la măsuri reparatorii conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, iar nu la despăgubiri băneşti.
În plus, recurenţii-pârâţi: Prefectura judeţului Alba, Consiliul Local al municipiului Alba Iulia şi SC I.M.H. SRL Alba Iulia invocă lipsa calităţii lor procesuale pasive.
Recursurile sunt fondate.
Potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în cazul imobilelor care aveau numai altă destinaţie decât aceea de locuinţă şi a căror restituire în natură nu mai este posibilă, restituirea prin măsuri reparatorii în echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite în procesul de privatizare, de secţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite.
Cum, în speţă, imobilele nu au avut destinaţia de locuinţă, iar restituirea lor în natură nu mai este posibilă (cum însuşi reclamantul a recunoscut), reclamantul neputând beneficia decât de măsurile reparatorii prevăzute expres şi limitativ de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 şi art. 9.3 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 489/2003, menţionate, în mod nelegal instanţa de apel a considerat că sunt aplicabile în cauză dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 10/2001 şi art. 20 pct. 1 din HG nr. 498/2003 şi că reclamantului i se cuvin despăgubiri băneşti.
Se mai constată că în mod greşit instanţa de apel a considerat că au calitatea procesuală pasivă pârâţii: Consiliul Local Alba Iulia; Prefectura Judeţului Alba şi SC I.M.H. SRL.
Consiliul Local Alba Iulia nu a deţinut şi nu deţine imobilele în discuţie, iar în privinţa Prefecturii judeţului Alba, nici aceasta nu are calitate procesuală pasivă, deoarece reclamantul nu este îndreptăţit la măsuri reparatorii prin echivalent bănesc, situaţie care ar fi justificat această calitate.
Referitor la pârâta SC I.M.H. SRL, se constată că aceasta a cumpărat de la pârâta SC A. SA unele imobile, altele decât cele în litigiu şi de aceea, în mod greşit instanţa de apel a reţinut că aceasta are calitate procesuală pasivă.
Ca atare, în raport de considerentele expuse şi constatând că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea legii , recursurile declarate în cauză urmează a fi admise cu consecinţa modificării deciziei în sensul respingerii apelului formulat de reclamant împotriva sentinţei tribunalului, ce va fi menţinută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâţii: Prefectura judeţului Alba; SC U.A. SA prin lichidator judiciar SC M.C.M. S.R.L. Alba Iulia reprezentată de C.L.; SC I.M.H. SRL Alba Iulia; Ministerul Finanţelor Publice, prin D.G.F.P. Alba şi A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 1905 A din 7 decembrie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Modifică Decizia recurată în sensul că respinge ca nefondat apelul formulat de reclamantul A.M. împotriva sentinţei civile nr. 626 din 3 decembrie 2003 a Tribunalului Alba, pe care o menţine.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3479/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3628/2005. Civil. Contestatie la executare.... → |
|---|
