ICCJ. Decizia nr. 3479/2005. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 3479

 Dosar nr. 19558/2004

Şedinţa publică din 28 aprilie 2005

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din cameră de consiliu, pronunţată în dosarul nr. 3850/2004 la 4 iunie 2004, Judecătoria Vaslui a admis cererea creditoarei M.F. şi a dispus încuviinţarea executării silite a sentinţei penale nr. 1311/2002 a Judecătoriei sector 3 Bucureşti împotriva debitorului B.V.

Apelul debitorului a fost respins prin Decizia civilă nr. 1316 din 10 septembrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi.

Pentru a decide astfel, curtea de apel a reţinut că nu este întemeiată critica apelantului referitoare la faptul că încheierea a fost comunicată la domiciliul părinţilor săi şi nu la adresa sa din Bucureşti.

Nulitatea invocată este una relativă şi, chiar dacă încheierea a fost comunicată la un loc de reşedinţă (casa părinţilor), debitorul a uzat în termen legal de calea de atac a apelului, nefiind astfel prejudiciat.

Apelantul nu a adus argumente care să formeze instanţei de apel convingerea că hotărârea este nelegală, în condiţiile în care cerinţele legate de existenţa titlului executoriu, investit cu formulă executorie şi a cererii de executare silită, au fost îndeplinite.

Împotriva acestei decizii, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs debitorul.

Recursul este nul.

Potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor, iar conform art. 303 alin. (1) din cod, recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs.

Prin cererea de declarare a recursului, debitorul arată că Decizia Curţii de Apel Iaşi este nelegală şi netemeinică, motivele de recurs urmând a fi depuse în termenul prevăzut de lege.

În această situaţie, recurentul trebuia să se conformeze dispoziţiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ. şi să depună motivele în interiorul termenului de 15 zile, socotit de la comunicarea hotărârii.

În ciuda menţiunilor din cererea de recurs, debitorul nu a depus nici în termenul de declarare a recursului şi nici ulterior motivele de recurs şi dezvoltarea lor, ceea ce atrage nulitatea recursului declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nul recursul declarat de debitorul B.S.V. împotriva deciziei civile nr. 1316 din 10 septembrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 aprilie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3479/2005. Civil