ICCJ. Decizia nr. 6291/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6291
Dosar nr. 23431/1/2005
nr. vechi 7340/2005
Şedinţa publică din 27 iunie 2006
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului civil de faţă;
Prin acţiunea înregistrată la 20 mai 2003 pe rolul Tribunalului Galaţi reclamanţii R.S., R.L. şi V.B. au solicitat, în contradictoriu cu SC M. SA Galaţi, succesoare a I.C.R.T.I. Galaţi, (la rândul ei, succesoare a O.C.L.P.I. Galaţi), restituirea imobilului situat în Galaţi, format dintr-un teren intravilan aflat în posesie, fără titlu, a pârâtei. Terenul a fost proprietatea soţilor R.S., R.N. conform actului de cumpărare nr. 1509 din 30 august 1945, şi donat prin vicierea consimţământului; pârâtei al cărui angajat era în 1960 R.N.
Prin hotărâre judecătorească donaţia a fost declarată nulă absolut, cu toate acestea pârâta a respins cererea de revendicare a terenului de către reclamanţi cu motivarea că terenul a fost donat pârâtei.
Tribunalul Galaţi prin sentinţa civilă nr. 381 din 19 aprilie 2004 a admis acţiunea, a modificat Decizia nr. 964 din 24 mai 2001 emisă de intimata SC M. SA Galaţi şi a dispus restituirea în natură a imobilului compus din teren 841 mp (lotul II din raportul de expertiză C.A.).
În motivarea hotărârii s-a reţinut că R.N. autorul reclamanţilor (soţie şi fii) a deţinut în proprietate terenul revendicat în baza unui contract de cumpărare din 1945. Donaţia terenului către pârâtă a fost constatată nulă prin sentinţa civilă nr. 4276 bis din 29 aprilie 2002 de Judecătoria Galaţi, constatare în raport de care pârâta nu mai justifică deţinerea terenului.
Ca urmare, s-a dispus restituirea terenului către reclamanţi, constatându-se totodată că pot fi ridicate construcţiile personale ale pârâtei ridicate pe terenul în discuţie, existenţa acestora pe teren nefăcând imposibilă restituirea terenului proprietatea reclamanţilor.
Curtea de Apel Galaţi prin Decizia civilă nr. 122 A din 25 ianuarie 2005 a respins ca nefondat apelul pârâtei împotriva sentinţei civile nr. 381/2004.
S-a reţinut că instanţa de fond în mod corect a stabilit, pe baza concluziilor expertizei că din terenul revendicat de 2270 mp se poate restitui reclamanţilor o suprafaţă de 841 mp deţinută fără titlu de pârâtă. S-a reţinut în mod legal că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 10/2001 deoarece acest articol se referă la imobile preluate cu titlu valabil şi care sunt evidenţiate în patrimoniul unei societăţi comerciale privatizate. Or, în situaţia pârâtei s-a constatat că titlul în baza căruia imobilul a intrat în patrimoniul acesteia nu este legal, donaţia fiind nulă.
Împotriva acestei hotărâri pârâta a declarat recurs în termen legal invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. în sensul că în cauză se aplică dispoziţiile art. 27 şi nu art. 20 din Legea nr. 10/2001.
Recursul nu este fondat, şi se va respinge pentru considerentele ce urmează.
Nu se poate primi susţinerea pârâtei că imobilul a fost preluat cu titlu valabil câtă vreme titlul invocat de pârâtă, donaţia din anul 1960 a fost desfiinţată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă aşa cum în mod corect s-a reţinut de instanţele de fond şi, respectiv de apel.
Ca urmare instanţele nu au denaturat şi nici interpretat greşit actul dedus judecăţii, în sensul că s-a constatat în mod temeinic, susţinut de probele administrate că pârâta deţine în prezent fără titlu terenul revendicat de reclamanţi persoane îndreptăţite în temeiul Legii nr. 10/2001 să solicite restituirea imobilului ce a aparţinut autorului lor.
Constatând că în cauză nu sunt întrunite condiţiile art. 304 C. proc. civ. şi văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ. se va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art. 274 C. proc. civ. se va admite cererea de cheltuieli de judecată a reclamanţilor intimaţi şi va fi obligată recurenta pârâtă la plata sumei de 2785 RON cu acest titlu către reclamanţii intimaţi reprezentând onorariu avocat conform chitanţei nr. 53 din 10 mai 2006 şi respectiv facturii fiscale nr. 2280060 din 27 iunie 2006 depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC M. SA împotriva deciziei civile nr. 122 A din 25 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Galaţi.
Obligă pe recurentă la 2785 Ron cheltuieli de judecată către reclamanţii intimaţi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6388/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6298/2005. Civil → |
|---|
