ICCJ. Decizia nr. 6397/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin notificarea formulată la 7 august 2001, M.A., S.I., O.G. și O.M. au solicitat Primăriei Sângeorgiu de Mureș, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a imobilului situat în comuna Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș, înscris în C.F., compus din teren în suprafață de 400 mp și construcția H.P.T.
Persoanele îndreptățite au arătat că imobilul a aparținut autorilor lor F.I. și F.M., născută O., și a fost trecut în proprietatea statului fără titlu.
Prin dispoziția nr. 54 din 12 iunie 2002, solicitarea a fost respinsă, cu motivarea că petenții sunt în litigiu cu Primăria și respectiv Consiliul local al comunei Sângeorgiu.
Contestația formulată de cei în cauză împotriva acestei dispoziții a fost admisă de Tribunalul Mureș care, prin sentința civilă nr. 483 din 9 iunie 2003 a anulat dispoziția și a dispus restituirea în natură a imobilului H.P.T., construcție și teren de 400 mp aferent, reținând în esență că prin sentința civilă nr. 527 din 21 ianuarie 2002 a Judecătoriei Târgu- Mureș, definitivă, s-a statuat că imobilul a fost greșit trecut în C.F. Sângeorgiu de Mureș și s-a dispus efectuarea cuvenitelor rectificări de carte funciară conform expertizei efectuată în cauză.
Totodată, se mai arată, reclamanții au făcut dovada calității lor de moștenitori legali ai foștilor proprietari tabulari și au efectuat procedura prealabilă cerută imperativ de Legea nr. 10/2001, respectând termenele prevăzute de acest act normativ.
Soluția a fost menținută de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, care, cu aceeași motivare, prin decizia nr. 139/A din 14 octombrie 2003 a respins ca nefondat apelul pârâtei.
în cauză, a declarat recurs în termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ., pârâta Primăria comunei Sângeorgiu de Mureș care, susține în esență că în mod greșit s-a procedat la restituirea în natură a imobilului, în condițiile în care acesta aparține domeniului public de interes local iar prin actele prezentate, contestatorii nu au reușit să facă dovada calității lor de persoane îndreptățite.
Recursul este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite în înțelesul acestei legi, la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării abuzive a acestora precum și moștenitorii lor, legali sau testamentari.
Conform art. 22 din același act normativ actele doveditoare ale dreptului de proprietate și, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate vor fi depuse ca anexe la notificare, până la data soluționării acesteia.
Chiar dacă textul nu conține prevederi speciale în privința dovedirii dreptului de proprietate și respectiv a calității de moștenitor a persoanelor îndreptățite, regulile de drept comun întâlnite în materia acțiunii în revendicare imobiliară, sunt cele aplicabile, sintagma acte doveditoare, făcând trimitere la înscrisuri constatatoare ale unor acte juridice civile, jurisdicționale sau administrative cu efect translativ sau declarativ de proprietate care generează o prezumție relativă de proprietate în favoarea persoanei ce îl invocă.
în ceea ce privește dovada calității de moștenitor, atât practica cât și doctrina sunt unanime în a considera că aceasta se face, de regulă, cu certificatul de moștenitor sau legatar ori hotărâre judecătorească irevocabilă sau alte acte care să facă dovada acceptării moștenirii.
în speță, nu s-a administrat nici o probă care să ateste calitatea reclamanților de unici moștenitori ai defuncților F.I. și F.M., singura dovadă invocată de aceștia în sprijinul cererii, fiind o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus efectuarea unor rectificări în cartea funciară în baza "foii de proprietate" care atestă cumpărarea de către soții F. în anul 1957, a imobilelor în litigiu.
Pe de altă parte, din probele deja administrate nu rezultă modalitatea în care imobilul a fost trecut în proprietatea statului și dacă, la data preluării, cu sau fără titlu, pretinșii autori ai reclamanților, mai dețineau proprietatea acestuia.
Ca atare, recursul a fost admis, a fost casată hotărârea criticată și a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de control judiciar care, în virtutea caracterului devolutiv al apelului va dispune efectuarea cuvenitului probatoriu care să lămurească dacă reclamanții în calitate de persoane îndreptățite, în înțelesul dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 10/2001.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6400/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6403/2005. Civil → |
|---|
