ICCJ. Decizia nr. 6553/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6553
Dosar nr. 10033/200.
Şedinţa de la 8 septembrie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Lugoj, prin sentinţa civilă nr. 2291 din 5 octombrie 2004 a admis acţiunea formulată de reclamantul G.C. împotriva pârâţilor G.M., L.E. şi L.P., a constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. 16 din 24 aprilie 2002 şi a contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere nr. 169 din 24 aprilie 2002, a dispus revenirea la situaţia anterioară încheierii actului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţine în C.F. nr. 1180 Topolovăţul Mare, nr. top 90-91/b compus din casă de locuit şi construcţii anexe şi suprafaţa totală teren de 1698 mp.
Hotărârea instanţei de fond a fost atacată atât de reclamant cât şi de pârâţi, calea de atac fiind intitulată de părţi „apel".
Tribunalul Timiş, prin Decizia civilă nr. 99 din 24 februarie 2005 a declinat competenţa de soluţionare a apelurilor în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
S-a apreciat că potrivit dispoziţiilor art. 282 C. proc. civ. şi ale art. 3 pct. 2 C. proc. civ. hotărârile date în primă instanţă de judecătorie şi tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel dacă prin lege nu se dispune altfel, or obiectul acestei cauze nu se încadrează printre excepţiile prevăzute de art. 2 pct. 2 C. proc. civ. sau în legi speciale.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia civilă nr. 911 din 14 aprilie 2004, a declinat la rândul său competenţa în favoarea Tribunalului Timiş.
Instanţa a apreciat că litigiul are o natură civilă, evaluabilă în bani, valoarea fiind, la data învestirii instanţei, de sub un miliard de lei. Conform art. 2821 C. proc. civ., hotărârea instanţei de fond nu este susceptibilă de a fi atacată cu apel, ci doar cu recurs. Potrivit art. 299 alin. (3) C. proc. civ., introdus prin Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea OUG nr. 58/2003, în situaţia în care hotărârile sunt supuse numai recursului, judecarea acestei căi de atac este de competenţa instanţei imediat superioare. În consecinţă Tribunalul Timiş, ca instanţă imediat superioară, este competent să judece recursurile.
Examinând conflictul de competenţă ivit conform art. 20 pct. 2 C. proc. civ. se constată ca fiind legală susţinerea Curţii de Apel Timişoara.
În adevăr, obiectul litigiului dedus judecăţii soluţionat în fond la 5 octombrie 2004 este evaluabil în bani. Valoarea acestuia este de sub un miliard de lei, Sunt aplicabile astfel prevederile art. 2821 C. proc. civ. introduse prin art. I pct. 4 din OUG nr. 195/2000, potrivit cărora nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti al căror obiect are o valoare de până la un miliar de lei. Deci calea de atac exercitată de părţi este „recurs".
Potrivit modificărilor procedurale aduse prin Legea nr. 195/2004 la art. 299 alin. (3) C. proc. civ., recursurile se judecă de instanţa imediat superioară cele care a pronunţat hotărârea atacată.
Şi în prezent, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 219/2005, funcţionează aceiaşi regulă, consacrată acum de prevederile art. 299 alin. (2) C. proc. civ.
În consecinţă, recursurile urmează a fi soluţionate de Tribunalului Timiş în favoarea căruia se va stabili competenţa prin prezentul regulator de competenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a căilor de atac promovate de G.C. şi de G.M. împotriva sentinţei civile nr. 2291 din 5 octombrie 2004 a Judecătoriei Lugoj în favoarea Tribunalului Timiş.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 8 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6602/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6523/2005. Civil. Conflict negativ de... → |
|---|
